Bagheta franceză, între patrimoniu UNESCO și presiunea supermarketului. Un simbol care se schimbă, nu dispare

bAGHETA, poate cel mai recognoscibil simbol culinar al Franței, traversează o perioadă contradictorie: recunoscut oficial drept patrimoniu cultural, dar tot mai puțin prezent în consumul zilnic. Între imaginea romantică a brutăriilor artizanale și realitatea rafturilor de supermarket, pâinea lungă și subțire își caută locul într-o societate care mănâncă diferit, scrie CNN Travel.

În noiembrie 2022, UNESCO a inclus savoir-faire-ul fabricării baguette-ului pe lista patrimoniului cultural imaterial. Președintele Emmanuel Macron a descris produsul drept „250 de grame de magie” din viața cotidiană. Dincolo de simboluri, cifrele arată însă o tendință clară de scădere a consumului, notează News Edge.

De la aliment de bază la consum moderat

La începutul secolului XX, francezii consumau aproximativ 328 kg de pâine pe an de persoană. Astăzi, media a coborât la circa 58 kg. După al Doilea Război Mondial, rația zilnică ajungea la 700 de grame, în timp ce în ultimul deceniu a scăzut la aproximativ 120 de grame.

Schimbarea nu ține doar de cantitate, ci și de tipul de produs ales. Deși baguette-ul rămâne preferatul declarat, pâinea de sandwich, industrială și ambalată, a câștigat teren semnificativ. Segmentul depășește 500 de milioane de euro anual, semn că obiceiurile de consum s-au mutat spre produse mai practice și mai ieftine.

Intervenția statului: „decretul pâinii”

Declinul nu este nou. În 1993, guvernul condus de Édouard Balladur a adoptat un act normativ cunoscut drept „decretul pâinii”, menit să protejeze rețeta tradițională.

Legea stabilește că baguette-ul autentic poate fi făcut doar din făină de grâu, apă, drojdie sau maia și sare. Aditivii, conservanții și congelarea aluatului sunt interzise. Măsura a readus în prim-plan produsul artizanal, dar nu a reușit să oprească schimbarea obiceiurilor de consum.

Brutăriile se adaptează

Franța are în continuare aproximativ 39.000 de brutării, majoritatea independente. Totuși, modelul de business s-a schimbat. În prezent, peste 80% dintre brutării vând și produse de tip fast-food, gustări sau servicii de catering. Doar o mică parte mai trăiesc exclusiv din pâine și patiserie.

Presiunea vine din costuri și din concurența directă a supermarketurilor. În timp ce o baguette artizanală costă în jur de 1,1 euro, variantele industriale pot coborî până la 0,35 euro. Diferența de preț influențează decisiv alegerea consumatorilor.

Tradiția continuă, dar într-o formă nouă

Chiar și în acest context, baguette-ul rămâne omniprezent. Aproximativ 10 miliarde de bucăți sunt produse anual, iar milioane de francezi intră zilnic într-o brutărie. Concursuri precum Marele Premiu al Baghetei din Paris mențin standardele și vizibilitatea meseriei.

În 2026, trofeul a fost câștigat de brutarul Sithamparappillai Jegatheepan, stabilit în Franța de aproape două decenii, un exemplu al diversității din spatele unei tradiții considerate profund naționale.

Baguette-ul nu dispare, dar nu mai ocupă același loc. Este cumpărat mai rar, în cantități mai mici și adesea din alte locuri decât brutăria de cartier. Între patrimoniu și piață, viitorul lui depinde mai puțin de declarații oficiale și mai mult de obiceiurile zilnice ale consumatorilor.