Doar 5% dintre fermierii români au studii agricole. OECD avertizează că lipsa educației încetinește modernizarea sectorului

Doar 5% dintre fermieri au educație agricolă formală, cel mai scăzut nivel din Uniunea Europeană, potrivit unui raport recent al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD).

Nivelul redus de pregătire profesională este una dintre explicațiile principale pentru productivitatea scăzută și ritmul lent de modernizare din agricultură. În condițiile în care sectorul angajează aproximativ 1,8 milioane de persoane, diferența față de alte state europene nu ține doar de tehnologie sau investiții, ci și de competențe.

Raportul arată că majoritatea fermierilor români învață din practică sau din familie, fără acces constant la formare profesională, consiliere sau sisteme moderne de transfer al cunoștințelor. Sistemul național de inovare agricolă este încă slab dezvoltat, iar serviciile de consultanță sunt fragmentate și insuficiente.

Fermieri îmbătrâniți, interes în creștere din partea tinerilor

Structura de vârstă accentuează problema. Aproximativ 59% dintre fermieri au peste 55 de ani, ceea ce face dificilă adoptarea rapidă a noilor tehnologii și practici agricole.

În același timp, datele recente indică o creștere a numărului de tineri care intră în agricultură, dar fără un sistem solid de educație și sprijin, impactul rămâne limitat.

Inovația rămâne blocată fără formare și consultanță

Lipsa educației agricole afectează direct capacitatea fermierilor de a accesa fonduri europene, de a adopta tehnologii digitale sau de a gestiona riscuri precum seceta și volatilitatea piețelor. Mai puțin de 1% dintre fermieri folosesc instrumente de gestionare a riscurilor disponibile prin Politica Agricolă Comună, un indicator al nivelului redus de informare și pregătire.

În paralel, investițiile în cercetare-dezvoltare agricolă sunt reduse, iar legătura dintre mediul academic și fermieri este slabă. Transferul de know-how rămâne limitat, iar rezultatele cercetării ajung rar în ferme.

OECD: fără educație, reformele au impact limitat

Raportul recomandă dezvoltarea urgentă a sistemului de educație agricolă și extinderea serviciilor de consiliere, inclusiv prin programe dedicate fermierilor mici și mijlocii. Consolidarea sistemului AKIS, care conectează cercetarea, educația și practica agricolă, este văzută ca o condiție pentru creșterea competitivității.

Fără investiții consistente în formare și transfer de cunoștințe, modernizarea agriculturii riscă să rămână concentrată în jurul unui număr redus de exploatații mari, în timp ce majoritatea fermierilor rămân în afara procesului de transformare.