Sfecla roșie: ce este, cum o consumăm și cât de „miraculoasă” este, de fapt / Tania Fântână (nutriționist): Nu există dovezi că ar combate cancerul sau alte afecțiuni severe / Ce spune despre mitul „detoxifierii” ficatului

Sfecla roșie este unul dintre acele alimente care revin constant în discuțiile despre sănătate. O găsim în salate, sucuri, smoothie-uri sau chiar sub formă de chipsuri, iar reputația ei este, de cele mai multe ori, una foarte bună. Dar, ca în multe cazuri din nutriție, realitatea este mai nuanțată decât pare la prima vedere, mai ales în mediul online.

Este o rădăcinoasă bogată în apă, fibre, vitamine, în special acid folic, și minerale precum potasiul. Ceea ce o diferențiază sunt nitrații naturali. Acești compuși sunt transformați în organism în oxid nitric, o substanță care ajută la dilatarea vaselor de sânge și la îmbunătățirea circulației. De aici vine asocierea frecventă cu sănătatea cardiovasculară și chiar cu performanța fizică.

Cum consumăm sfecla roșie

Un avantaj clar este versatilitatea. Poate fi consumată crudă, rasă în salate, caz în care își păstrează complet vitaminele și are o textură crocantă. În varianta fiartă sau coaptă devine mai dulce și mai ușor de digerat, potrivită pentru persoanele cu sensibilitate digestivă.

Sub formă de suc este concentrată și rapid absorbită, dar și mai bogată în zaharuri. Chipsurile de sfeclă, deși atractive, rămân o gustare ocazională, deoarece procesarea termică intensă reduce o parte din nutrienți. Comparativ cu chipsurile din cartofi, variantele din sfeclă sau alte rădăcinoase pot avea totuși un profil nutrițional ușor mai bun.

Sfecla și anemia

Sfecla este adesea recomandată în anemie, dar aici e nevoie de precizie. Conține fier, însă nu în cantități mari și nu într-o formă la fel de ușor absorbită ca cea din produsele animale. Beneficiul real vine din conținutul de folat, vitamina B9, care susține formarea globulelor roșii.

Poate fi utilă într-un context alimentar mai larg, dar nu este o soluție în sine. Fierul din surse vegetale nu echivalează aportul din carnea roșie.

Efecte asupra digestiei

În ceea ce privește digestia, sfecla poate ajuta în caz de constipație datorită conținutului de fibre și efectului ușor stimulant asupra tranzitului intestinal. Pentru unele persoane, sucul de sfeclă poate avea un efect laxativ blând.

Reacțiile diferă însă. În cantități mari poate provoca balonare, mai ales la cei cu intestin sensibil. Este mai sigur să fie consumată în combinație cu alte alimente cunoscute pentru efectul benefic asupra digestiei.

Mitul „detoxifierii” ficatului

Una dintre ideile frecvente este că sfecla „detoxifică ficatul”. În realitate, ficatul este organul responsabil de detoxifiere, iar niciun aliment nu îi preia funcția. Sfecla conține antioxidanți și compuși precum betaina, care pot susține funcția hepatică, dar nu „curăță” ficatul în sensul popular al termenului.

Aceeași nuanță este necesară și în discuțiile despre boli grave. Nu există dovezi că ar combate cancerul sau alte afecțiuni severe. În astfel de situații, orice schimbare alimentară ar trebui discutată cu un medic.

Este potrivită în diabet?

Fiind un aliment dulce în mod natural, apare întrebarea dacă este potrivită în diabet. Sfecla are un indice glicemic moderat, dar o încărcătură glicemică relativ mică atunci când este consumată în porții normale.

Poate fi inclusă în alimentație, mai ales dacă este combinată cu proteine sau grăsimi, care încetinesc absorbția zaharurilor. Sucul de sfeclă, fiind mai concentrat, necesită mai multă atenție. Funcționează bine ca garnitură lângă pește sau ouă, alături de o felie de pâine integrală.

Limite și precauții

Consumul mare poate colora urina sau scaunul în roșu, un fenomen inofensiv, dar care poate crea confuzie dacă nu este cunoscut. Fiind bogată în oxalați, ar trebui consumată cu moderație de persoanele predispuse la pietre la rinichi.

În plus, datorită efectului de scădere a tensiunii arteriale, cei care urmează tratament antihipertensiv ar trebui să fie atenți la cantități.

Un aliment valoros, nu un „superaliment”

Sfecla roșie nu este un aliment miraculos, dar este unul valoros. Se integrează ușor în alimentație, aduce un aport bun de nutrienți și poate susține sănătatea cardiovasculară și digestivă. Contează mai mult contextul general al dietei decât consumul izolat.

3 rețete simple cu sfeclă roșie, bogate în antioxidanți și grăsimi bune

Salată caldă cu sfeclă coaptă și avocado

Sfecla se coace în cuptor până devine moale și ușor caramelizată, apoi se taie cuburi și se așază peste un pat de frunze verzi. Se adaugă felii de avocado bine copt, nuci sau semințe de dovleac și, opțional, brânză maturată sau feta. Dressingul rămâne simplu, din ulei de măsline și zeamă de lămâie.

Hummus de sfeclă roșie

Se pornește de la năut fiert, la care se adaugă sfeclă coaptă, tahini, usturoi, suc de lămâie și ulei de măsline. Se blenduiește până devine o cremă fină, ușor dulceagă. Se potrivește cu lipie integrală sau pâine din secară.

Bol cu quinoa, sfeclă și somon

Quinoa fiartă devine baza, peste care se adaugă cuburi de sfeclă, bucăți de somon gătit la cuptor și legume crude, precum castravete, rucola sau morcov. La final, un strop de ulei de măsline și câteva semințe completează preparatul.

Aceste combinații sunt simple și ușor de adaptat. Sfecla aduce culoare și un profil nutrițional echilibrat, iar asocierea cu grăsimi bune ajută la o absorbție mai eficientă a nutrienților.