Cele mai neobișnuite preparate de Paște din lume: de la supă din organe la plăcinta „pizza”

Ouă roșii, cozonac și miel sunt doar o parte din poveste. În alte colțuri ale lumii, masa de Paște arată complet diferit, uneori surprinzător, alteori greu de înțeles pentru cei care nu sunt obișnuiți cu aceste tradiții.

De la supe din organe și plăcinte dense cu carne, până la deserturi inspirate din fauna locală, preparatele de Paște reflectă cultura, religia și istoria fiecărei țări.

Grecia – Magiritsa, supa de organe care marchează ieșirea din post

Magiritsa este unul dintre cele mai specifice preparate de Paște din Grecia. Supa este făcută din organe de miel (în special ficat și plămâni), verdețuri, ceapă și uneori orez, fiind adesea îmbogățită cu sos avgolemono (ou și lămâie). Se consumă imediat după slujba de Înviere, simbolizând trecerea de la perioada de post la mesele consistente.

Foto Dreamstime

Pentru mulți turiști, este unul dintre cele mai „dificile” preparate tradiționale de Paște.

Italia – Pizza chiena, „pizza” care nu e pizza

În sudul Italiei, mai ales în zona Napoli, Paștele vine cu pizza chiena (cunoscută și ca pizza rustica sau tortano pasquale). În ciuda numelui, nu este o pizza clasică, ci o plăcintă consistentă, umplută cu mai multe tipuri de carne, ouă și brânzeturi.

Foto Dreamstime

Preparatul este asociat cu ideea de abundență, după restricțiile din Postul Mare și își are originea în  regiunea Campania.

Suedia – Jansson’s Temptation, combinația neașteptată

Jansson’s Temptation este o caserolă tradițională suedeză, preparată din cartofi, ceapă, smântână și pește conservat (ansjovis), cu un gust specific dulce-sărat. Straturile de ingrediente sunt coapte până devin cremoase la interior și ușor crocante la suprafață.

Foto Dreamstime

Considerat un preparat emblematic al bucătăriei scandinave, este servit frecvent de Crăciun, Paște sau în cadrul bufetului tradițional suedez (smörgåsbord).

Ecuador – Fanesca, supa cu simbol religios

Fanesca este o supă tradițională din Ecuador, pregătită în timpul Săptămânii Sfinte, mai ales de Vinerea Mare. Considerată un preparat simbolic, aceasta combină, în mod tradițional, 12 tipuri de leguminoase (precum porumb, fasole, linte sau năut) cu dovleac și pește sărat (bacalao), sugerând legătura cu cei 12 apostoli.

foto Dreamstime

Preparată cu lapte și servită cu garnituri precum ou fiert, banană prăjită sau empanadas, fanesca este un fel complex, gătit adesea în familie, ca parte a unei tradiții culinare și religioase puternice.

Polonia – mielul decorativ, simbol religios

Baranek wielkanocny este un simbol tradițional al Paștelui în Polonia, reprezentând Mielul lui Dumnezeu și fiind realizat, cel mai adesea, din unt, dar și din zahăr, făină sau alte materiale decorative. Este așezat în coșul pascal (święconka), alături de ouă, pâine și carne, pentru a fi sfințit în Sâmbăta Mare.

foto Dreamstime

Decorat frecvent cu un mic steag roșu cu cruce albă, simbol al Învierii, mielul devine piesa centrală a mesei de Paște, sugerând inocența, sacrificiul și reînnoirea spirituală

Australia – bilby, alternativa la iepuraș

În Australia, simbolul clasic al Paștelui, iepurașul, a fost înlocuit treptat cu bilby, un marsupial local pe cale de dispariție.

foto Dreamstime

Motivul: iepurii sunt considerați o specie invazivă care afectează ecosistemul, iar această schimbare are și un rol educativ și ecologic.

Marea Britanie – Hot Cross Buns, tradiția din Vinerea Mare

Hot cross bun este o chiflă dulce tradițională consumată în Vinerea Mare în Marea Britanie și în alte țări din Commonwealth. Preparată cu mirodenii precum scorțișoară, cuișoare sau nucșoară și îmbogățită cu fructe uscate, aceasta este ușor de recunoscut datorită crucii trasate deasupra — simbol al crucificării lui Hristos.

Foto Dreamstime

Cu origini în tradițiile medievale ale mănăstirilor engleze, hot cross buns au devenit în timp un simbol al Paștelui, iar astăzi există numeroase variații moderne, inclusiv cu ciocolată sau caramel, populare mai ales în Australia și Noua Zeelandă.