AAC: Accesul la finanţare reprezintă principala provocare pentru fermieri, în special pentru cei tineri

Obiectivul reînnoirii generaţionale în agricultură riscă să rămână la nivel declarativ în absenţa unei adaptări reale a politicilor publice şi a instrumentelor financiare la condiţiile din teren, iar accesul la finanţare reprezintă principala provocare pentru fermieri, în special pentru cei tineri, a transmis reprezentantul Alianţei pentru Agricultură şi Cooperare (AAC), Matei Titianu, la masa rotundă organizată marţi, la Bruxelles, de platforma „fi-compass”.

Potrivit unui comunicat al AAC, evenimentul, organizat sub egida Comisiei Europene şi a Băncii Europene de Investiţii, a reunit reprezentanţi ai sectorului agricol, instituţiilor financiare şi factorilor de decizie, cu scopul de a identifica soluţii pentru facilitarea accesului fermierilor la finanţare, transmite Agerpres.

În cadrul evenimentului, reprezentantul sectorului agricol românesc, Matei Titianu, preşedinte al LAPAR, a susţinut prezentarea „Tânăr fermier în România. Puncte de vedere privind politicile agricole comune din UE, Est versus Vest”, oferind o perspectivă autentică asupra provocărilor din sector.

Discrepanțe între realitate și teorie

„În prezentarea sa, Matei Titianu a evidenţiat o serie de discrepanţe majore între cum se văd lucrurile din birourile UE şi realităţile cu care se confruntă zi de zi fermierii români: promovarea ideii că fermele mici sunt, în mod inerent, mai reziliente, fără a lua în considerare constrângerile economice reale; creşterea presiunii de reglementare asupra fermierilor europeni, care determină majorarea costurilor de producţie în condiţiile unei competiţii directe cu state din afara Uniunii Europene; impactul interzicerii unor substanţe active, precum neonicotinoidele, care lasă fermierii din România expuşi în faţa unor dăunători specifici, precum Tanymecus dilaticollis, cu riscuri de pierderi de producţie de până la 100%”, se arată în comunicat.

Accesul la finanțare, principala provocare

De asemenea, reprezentantul AAC a subliniat faptul că accesul la finanţare reprezintă principala provocare pentru fermieri, în special pentru cei tineri. Printre principalele obstacole identificate se numără: lipsa garanţiilor reale, în condiţiile în care terenurile lucrate în arendă nu sunt acceptate de instituţiile financiare; volatilitatea veniturilor, determinată de factori climatici şi de întârzierile în plata subvenţiilor; decalajul dintre aprobarea granturilor şi accesul la credite; creşterea costurilor şi reducerea instrumentelor de protecţie a culturilor.

În plus, Titianu a atras atenţia asupra faptului că agricultura modernă presupune investiţii semnificative, dar dificil de finanţat, cum ar fi utilaje agricole (150.000 – 500.000 euro per ciclu); sisteme de irigaţii (50.000 – 200.000 euro); achiziţia de terenuri (până la 8.000 – 9.000 euro/ha); infrastructură de depozitare şi procesare; tehnologii pentru tranziţia verde (agricultură de precizie, senzori, drone).

„Cu toate acestea, accesul la finanţare pentru aceste investiţii rămâne limitat, în special pentru fermierii aflaţi la început de drum”, a subliniat acesta.

Măsuri necesare

Totodată, preşedintele LAPAR a transmis un mesaj clar instituţiilor europene şi sectorului financiar privind necesitatea dezvoltării unor instrumente adaptate specificului agriculturii, solicitând introducerea unor mecanisme de garantare publică a creditelor pentru fermieri; recunoaşterea plăţilor din Politica Agricolă Comună şi a contractelor de arendă ca forme complementare de garanţie; dezvoltarea unor produse financiare adaptate ciclului agricol (perioade de graţie, rambursare sezonieră, maturitate extinsă); integrarea granturilor, garanţiilor şi creditelor într-un mecanism coerent.

„LAPAR, membru al Alianţei pentru Agricultură şi Cooperare, atrage în mod curent atenţia prin luările obiective de poziţie că, în absenţa unei adaptări reale a politicilor publice şi a instrumentelor financiare la condiţiile din teren, obiectivul reînnoirii generaţionale în agricultură riscă să rămână la nivel declarativ. Organizaţia noastră, în calitate de membru fondator al Alianţei pentru Agricultură şi Cooperare şi membru al organizaţiei Copa-Cogeca, va continua să susţină, la nivel european, necesitatea unei abordări echilibrate, care să ţină cont de diversitatea condiţiilor pedoclimatice şi economice din Uniunea Europeană, precum şi de specificul agriculturii din Europa de Est”, se mai menţionează în comunicat.