FOTO-REPORTAJ: Brânzeturi maturate, zacuscă, carne fără aditivi și degustări direct de la fermieri / Cum a fost la Slow Food Earth Market, evenimentul „Piața Artizanilor” organizat în Capitală și ce produse ar trebui încercate

De la brânzeturi maturate și iaurt de bivoliță până la zacuscă, sosuri picante sau carne preparată fără aditivi, Piața Artizanilor a adus la The Ark peste 40 de producători din diferite regiuni ale țării. Evenimentul, inspirat de conceptul Slow Food Earth Market, propune un alt mod de a privi hrana: mai lent, mai local și mai atent la cei care o produc.

Într-un colț al halei de la The Ark, o roată mare de brânză maturată este tăiată în felii groase, iar lângă ea cântarul digital arată 0,312 kg. În spatele mesei, un producător explică diferența dintre două tipuri de brânză maturată, în timp ce câțiva pași mai încolo borcane cu zacuscă de vinete, zacuscă de dovlecei și adjika picantă Mama Lola sunt aliniate pe rafturi de lemn. Atmosfera este cea a unei piețe în care oamenii nu doar cumpără, ci gustă, întreabă și stau de vorbă cu cei care au adus produsele. Piața Artizanilor, organizată de comunitatea Slow Food Buzău, are loc la The Ark din București în zilele de 14 și 15 martie 2026 și reunește peste 40 de producători artizanali din mai multe regiuni ale țării.

Sursa: G4Food

Dimineața în Piața Artizanilor

Am ajuns la The Ark dimineața, când o parte dintre producători încă își așezau mesele și își aliniau borcanele, roțile de brânză sau tăvile cu produse de patiserie. Lăzi de lemn erau mutate dintr-un loc în altul, cântarele erau pornite pentru prima dată în ziua respectivă, iar discuțiile dintre producători și primii vizitatori începeau deja să curgă natural. Chiar dacă piața abia se pregătea să se umple, invitația la degustare apărea aproape inevitabil la fiecare stand, iar plimbarea printre mese devenea rapid o succesiune de gusturi și povești despre produse.

La Lăptăria lui Giuseppe m-am oprit mai mult decât îmi propusesem. În spatele numelui italian se află Iosif Somu, care a trăit aproape 25 de ani în Italia înainte să se întoarcă în România și să înceapă o mică producție de lactate în zona Făgărașului. Pe masa lui erau mozzarella, ricotta, stracchino și telemea, dar și iaurtul de bivoliță pe care l-am gustat și de care am rămas impresionată. În timp ce discutam despre produse, mi-a pregătit și un sandviș generos cu ceafă de porc coaptă lent la cuptor, tăiată chiar atunci. Carnea era fragedă, iar stratul de șorici rumenit și crocant contrasta cu interiorul suculent, într-un mod care făcea aproape imposibil să pleci mai departe fără să mai stai câteva minute la povești. Între timp, spațiul dintre standuri începuse să se umple treptat, iar la unele mese se formaseră deja cozi, ceea ce făcea ca fotografiile să fie tot mai greu de realizat. Oamenii se opreau la fiecare producător, puneau întrebări, gustau și plecau mai departe cu o pungă sau cu o recomandare pentru următorul stand.

Producători din Buzău, Brașov, Prahova, Timișoara

Deși majoritatea producătorilor prezenți provin din județul Buzău, piața a adus la București și oameni din alte zone ale țării. Din Brașov au venit Ferma Cățean și Lăptăria lui Giuseppe. Ferma Cățean este cunoscută pentru produsele lactate obținute în gospodăria familiei din zona Rupea, unde animalele sunt crescute în fermă, iar brânzeturile sunt realizate după rețete tradiționale care au fost premiate în competiții dedicate produselor artizanale.

Tot din Brașov vine și proiectul lui Iosif Somu, construit după anii petrecuți în Italia și inspirat de tradiția micilor producători italieni. Din Timișoara a participat Adriana Forminte de la Asociația Curtea Culorilor, care produce brânzeturi într-un proiect de economie socială. Adriana a adus la piață inclusiv brânza Sârbova, un produs premiat în competiții internaționale dedicate brânzeturilor artizanale. Brânza este realizată din lapte de vacă, după o rețetă inspirată din tradițiile locale, și maturată pentru a dezvolta o textură fermă și un gust intens.

Printre standuri apar și conserve de legume, zacuscă de vinete sau de dovlecei, sosuri fermentate și adjika picantă Mama Lola, iar lângă ele dulceturi și prăjituri de casă care transformă plimbarea printre mese într-o degustare continuă.

Carne, rețete vechi și producători specializați

Produsele din carne au avut și ele un loc important în piață. Casa Ghizdeanu, producător din județul Buzău cunoscut pentru preparatele tradiționale din carne realizate după rețete vechi, a adus la București cârnați, slănină maturată și alte specialități pregătite în loturi mici, fără aditivi industriali.

În apropiere, standul Fermei Dacilor din Tohani, județul Prahova, devenea unul dintre punctele cele mai vizibile ale pieței. Pregătirea purcelului la proțap începuse încă de la ora șase dimineața, iar rotisarea urma să dureze aproape opt ore, astfel încât vizitatorii care ajungeau în prima parte a zilei puteau vedea întregul proces de gătire și puteau discuta cu echipa fermei despre modul în care este pregătită carnea și despre rețetele folosite. În jurul standului se opreau oameni curioși să urmărească focul și să întrebe despre tehnică, iar discuțiile despre carne, condimente și timp de gătire deveneau parte din atmosfera pieței.

Ce aduce conceptul Earth Market

Piața Artizanilor este inspirată de modelul piețelor Earth Market din rețeaua Slow Food, piețe create și administrate de comunități locale și care funcționează după principiul unei hrane bune, curate și corecte. În astfel de piețe sunt acceptați doar producători care folosesc ingrediente locale, practică o agricultură sustenabilă și evită organismele modificate genetic sau aditivii artificiali. Produsele sunt vândute direct de către producători, fără intermediari, iar prețurile trebuie să fie echilibrate atât pentru cei care cumpără, cât și pentru cei care le produc. O Earth Market nu este doar un loc unde se cumpără mâncare, ci un proiect construit în jurul ideii că hrana face parte din identitatea culturală a unei comunități, iar piețele devin spații de întâlnire în care tradițiile culinare și istoria locului sunt puse în valoare.

Cine organizează Piața Artizanilor

Piața Artizanilor este organizată de comunitatea Slow Food Buzău, proiect inițiat de Thorsten și Juranda Kirschner, cei care au restaurat Conacul Grigorescu din satul Rătești și l-au transformat într-un loc dedicat gastronomiei locale și turismului culinar. În jurul acestui proiect s-a format, în ultimii ani, o comunitate de producători și bucătari preocupați de ideea unei hrane locale, făcute cu răbdare și cu respect pentru ingredientele de sezon. Alături de ei se află și Răzvan Lavric, antreprenor din județul Buzău și fondatorul proiectului gastronomic La Motoare din Haleș, implicat în organizarea pieței și în aducerea producătorilor din regiune la București. Pentru organizatori, astfel de piețe reprezintă o modalitate de a reconstrui relația directă dintre producători și consumatori și de a promova un sistem alimentar bazat pe produse locale și pe tradiții culinare păstrate în comunități.

Ideea Slow Food a apărut în Italia în anii ’80, când jurnalistul Carlo Petrini a protestat împotriva deschiderii unui restaurant McDonald’s lângă Treptele Spaniole din Roma. De atunci, mișcarea s-a extins pe mai multe continente și promovează o idee simplă: ceea ce mâncăm influențează ceea ce cultivăm sau creștem, iar felul în care alegem hrana modelează modul în care folosim pământul.

Povești și degustări

Spre prânz, halele de la The Ark deveniseră mult mai aglomerate decât dimineața. În fața standurilor oamenii gustau, întrebau despre rețete, despre ingrediente, despre fermele din care vin produsele sau despre locurile în care pot fi găsiți producătorii și după ce piața se închide.

În astfel de momente, Piața Artizanilor semăna mai puțin cu un târg obișnuit și mai mult cu o întâlnire între oameni care au început să acorde din nou atenție felului în care ajunge mâncarea în farfurie. Pentru câteva ore, între standurile cu brânzeturi, borcane cu zacuscă și carne pregătită încet, ideea Slow Food căpăta o formă concretă: o piață în care producătorii își spun singuri povestea, iar vizitatorii pot gusta direct rezultatul muncii lor.