Bivolii se luptă să redevină o prezență obișnuită în fermele românești / Câte exemplare sunt în prezent în România / Călin Zanc (președinte asociație): „Din păcate, nu suntem ascultați cât ar trebui!”

Bivolii au fost vreme de secole o prezență obișnuită în șeptelul din România. Din păcate, în ultimele decenii, numărul lor a scăzut constant. Asta deși sunt, din unele puncte de vedere, mai avantajoși decât vacile…

În timp ce Italia s-a luptat, românii au preferat să renunțe

Față de vaci, bivolii au o perioadă de creștere ceva mai lungă. Acesta a fost principalul motiv pentru care, după 1989, tot mai mulți fermieri au renunțat la creșterea lor.

Pe de altă parte, sunt mai rezistenți la boli, mai puțin pretențioși și dau un lapte mai gras decât vacile. Dar, multă vreme au fost ignorați în ceea ce privește măsurile de sprijin pentru fermierii care îi cresc. Chiar și reglementările în domeniul zootehniei i-au cam ocolit. În cel mai bun caz, i-au inclus în aceeași categorie cu taurinele.

„Nu poți compara bivolii cu taurinele. Au un alt specific”, spune Călin Zanc, președintele Asociației Crescătorilor de Bivoli din Transilvania (ACBT).

„În timp ce Italia, de exemplu, a cumpărat din România peste 50.000 de capete de bivoli, din 1990 și până în 2003, la noi au fost cu totul neglijați. Apoi, în 2003, Italia a omologat o rasă nouă, bivolul mediteranean, bazată, în parte, și pe trăsăturile genetice ale bivolilor din România”, a mai spus președintele ACBT.

România are acum aproape 17.000 de bivoli

Asociația a luat ființă în anul 2007, la Dej, când o mână de fermieri pasionați de bivoli au hotărât să facă ceva pentru revigorarea creșterii acestor animale. Din 20221 este recunoscută și ca administratorul Registrului Genealogic al rasei Bivol Românesc. De asemenea, a avut un rol important în elaborarea și punerea în practică a Programului de ameliorare al rasei Bivol Românesc.

Lucrurile au început să se miște. La ora actuală, conform datelor ACBT, în România sunt înregistrate 15.572 de bivolițe, dintre care 1.054 de juninci. Acestora li se mai adaugă și un număr însemnat de tauri. 1.770 de exploatații agricole cresc bivolii înscriși în registrele ACBT.

Și pentru a avea o imagine despre ce înseamnă, din punct de vedere economic, un bivol, vom mai cita câteva cifre. Durata medie de exploatare a unui bivol este de aproape 14 ani. Producția medie de lapte este de 1857 kg, pe lactație normală, standard de 270 de zile și de 1878 kg pe lactație totală de 295 de zile. Vârsta la prima fătare este de 32-38 de luni, iar intervalul între fătări este de 417 de zile.

Bivolii au reapărut în toate zonele țării

Ca un rezultat notabil, trebuie înregistrat faptul că bivolii au revenit în toate județele țării. Dacă în Cluj, Alba, Brașov, Sibiu, numărul lor se ridică la ordinul miilor, și în sus, în Giurgiu, Teleorman, etc. au început să fie ceruți.

Acest lucru se întâmplă și pentru că ACBT s-a preocupat și de asigurarea unui material genetic corespunzător și de acordarea de consultanță.
Mai mulți tauri au fost selectați și testați la SEMTEST Craiova, iar materialul seminal recoltat este pus la dispoziția fermierilor pentru montă artificială.

„Sperăm să obținem rezultate și mai bune pentru readucerea acestei rase în peisajul zootehniei românești, dacă vom beneficia de sprijin”, mai spune Călin Zanc.

La ora actuală, ACBT a inițiat mai multe demersuri pentru a obține un sprijin suplimentar pentru crescătorii de bivoli.

„Am adresat inclusiv autorităților de la Bruxelles un memoriu în care solicităm sprijin, în virtutea încurajării creșterii raselor pe cale de dispariție”, ne-a declarat Călin Zanc.

„Românii sunt un popor interesant!”

În ceea ce privește piața bivolilor, în România această există, aparent. „În fapt, însă, e mai mult de formă. Când există ofertă, nu există cumpărători. Și invers, când apare o cerere, nu sunt vânzători!”, spune președintele ACBT.

Există, însă, și certitudini. Spre exemplu, Asociația a cumpărat un taur de prăsilă, pentru care a plătit 3.200 de euro. Pe piață, atunci când se vinde, o bivoliță costă între 1.000 și 1.500 de euro.

„Românii sunt un popor interesant: preferă să cumpere lucruri din străinătate, fără să se uite prea mult la calitate. În schimb, atunci când cumpără lucruri din țară, devin, deodată, foarte exigenți și economi”, a rezumat Călin Zanc situația.