Analiză | Piața românească a lactatelor, într-o dependență cronică de importuri / România a depășit pragul psihologic de 1 miliard euro la importuri de produse lactate, dar exportăm lapte crud, lapte UHT și produse vrac

Piața românească a lactatelor traversează o perioadă de dezechilibru structural accentuat, la fel ca și piața cărnii de porc. Iar motivele arată o mare vulnerabilitate a industriei. Când vorbim de lactate, vorbim de un deficit comercial care depășește constant 700 milioane de euro. Asta doar în intervalul 2022–2024. Deși exporturile au înregistrat o tendință ascendentă, dinamica acestora rămâne insuficientă pentru a compensa importurile. Acestea au depășit pragul de 900 milioane de euro și au sărit peste 1 miliard de euro în 2024.

Datele, evidențiate de un studiu recent lansat, realizat de Academia de Studii Economice București, confirmă o realitate incomodă: România nu reușește să acopere necesarul de consum de lapte și produse lactate din producția internă. Iar structura comerțului exterior indică o vulnerabilitate sistemică.

Trei ani critici pentru balanța comercială

Anul 2022 marchează un punct de inflexiune. Deficitul comercial a crescut brusc cu 199,3 milioane de euro față de anul anterior, depășind pragul de 700 milioane de euro. Creșterea accelerată a importurilor a fost determinantă, în contextul unor majorări semnificative la nivel internațional.

În 2023 s-a înregistrat o corecție temporară: exporturile au crescut cu 16%, iar importurile au scăzut cu 1%, ceea ce a condus la o reducere a deficitului cu 5,3%, prima scădere după cinci ani consecutivi de agravare. Totuși, ajustarea s-a dovedit conjuncturală. Totuși, în anul 2024, importurile au revenit la o creștere procentuală cu două cifre (13%), sărind pragul miliardului de euro. Chiar dacă au crescut și exporturile tot cu 13% (246,1 mil. €), ele au rămas de patru ori mai mici decât importurile, indicând că piața românească de lactate are o dependență ridicată față de importuri, ceea ce se poate observa cu precădere în segmente premium sau specializate.

Un sfert din importuri, compensate prin exporturi

Gradul mediu de acoperire a importurilor prin exporturi în perioada analizată este de doar 25%. În anii 2023 și 2024, acesta s-a stabilizat la circa 23%. Practic, doar un sfert din valoarea importurilor este compensată prin exporturi.

Raportul import/export confirmă dezechilibrul. Media este de 3,95, ceea ce înseamnă că România importă aproape de patru ori mai mult decât exportă. În 2022, raportul s-a apropiat de 5, iar în 2023 și 2024 s-a situat la 4,2. Chiar dacă exporturile cresc, ritmul este dominat de importuri, mai ales în anii cu accelerări bruște (+33,7% în 2022), care amplifică automat deficitul.

Exportăm lapte crud, lapte UHT, produse vrac

În cazul exporturilor, acestea sunt concentrate pe produse de bază: lapte crud, lapte UHT, brânzeturi simple, produse vrac. Importurile însă, sunt dominate de produse procesate cu valoare adăugată mare: brânzeturi maturate, specialități gourmet, iaurturi funcționale, produse bio și branduri internaționale premium. Această diferență de poziționare explică de ce creșterea exporturilor nu reușește să reducă substanțial deficitul. România exportă preponderent volum și importă valoare.

Pe de altă parte, cererea pentru produse premium, wellness, bio sau pentru brânzeturi maturate (parmezan, brie, gouda etc.) este acoperită majoritar, din import.

Segmentul premium atrage consumatori urbani cu venituri mai ridicate, iar brandurile locale au acces limitat pe această nișă, dominată de jucători consacrați din vestul Europei.

În paralel, chiar și producția internă de bază depinde, în anumite cazuri, de lapte brut importat. Fermele comerciale locale operează sub presiunea costurilor ridicate ale furajelor, energiei și combustibilului, ceea ce limitează capacitatea de extindere și integrare pe verticală.

„Brânză și caș”, creștere vizibilă, dar insuficientă

Subcategoria „Brânză și caș” oferă un exemplu relevant de progres, dar și de limitare structurală. În acest caz exporturile au crescut de la 39,3 milioane de euro în 2013 la 113,6 milioane de euro în 2024, aproape triplându-se. După 2019 (50,7 milioane de euro), ritmul de creștere a fost constant, inclusiv în perioada pandemiei, cu salturi notabile în 2021 și 2024. Însă importurile au evoluat în paralel, depășind 507,2 milioane de euro în 2023 și ajungând la 573,7 milioane de euro în 2024. Chiar dacă exporturile au crescut într-un ritm mai accelerat, nivelul lor rămâne insuficient pentru a compensa volumul masiv al importurilor.

Exporturile reduse sunt un semn al imposibilității sectorului local de a atinge economii de scară, de a construi branduri proprii competitive sau de a accesa piețe premium din Occident. Orientarea preponderent spre produse semifinite, cu valoare adăugată redusă, nu poate susține volume mari de export.

Dintre subcategoriile analizate, brânzeturile și cașurile reușesc exporturi mai însemnate, dar tot insuficiente pentru a echilibra importurile. Cel mai sever decalaj se înregistrează la unt și grăsimi lactate. Aici, valoarea exporturilor este nesemnificativă, deficitul comercial fiind aproape egal cu valoarea importurilor. Fără investiții în procesare avansată, branding, integrare verticală și inovare de produs, creșterea exporturilor va continua să fie insuficientă pentru a contrabalansa fluxul masiv de importuri.

În absența unei repoziționări strategice pe lanțul valoric, piața lactatelor va rămâne structural dependentă de oferta externă. În special pe segmentul cu marjă mare și cerere în creștere.