FOTO: Freepik
Un pahar de lapte este asociat, de obicei, cu oase puternice și aport valoros de proteine. Însă pentru persoanele diagnosticate cu colesterol crescut, acest obicei zilnic poate deveni o sursă de confuzie. Unii spun că laptele trebuie eliminat din dietă, în timp ce alții susțin că e nevoie de el pentru beneficiile pe care le aduce sănătății. Dar specialiștii spun că laptele poate face parte dintr-o dietă prietenoasă cu inima, arată healthshots.com.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Factorul decisiv nu este laptele în sine, ci conținutul său de grăsimi. Variantele cu puține grăsimi sau cele vegetale sunt considerate opțiuni mai sigure pentru controlul colesterolului. Colesterolul este o substanță grasă prezentă în sânge. Are rol în producția de hormoni și în sănătatea celulară. Problemele apar atunci când nivelul colesterolului LDL, cunoscut drept „colesterol rău”, crește excesiv și afectează vasele de sânge.
Efectul laptelui asupra colesterolului depinde în mare măsură de procentul de grăsime. Grăsimile saturate pot crește nivelul LDL, în timp ce variantele degresate sau vegetale sunt mai sigure. Medicii subliniază că persoanele cu hipercolesterolemie nu trebuie să elimine complet laptele, ci să aleagă cu atenție.
Tipuri de lapte recomandate /nerecomandate
Laptele integral de vacă conține aproximativ 3,25% grăsime. O parte importantă este reprezentată de grăsimi saturate, care pot crește LDL dacă sunt consumate frecvent. Este recomandată limitarea sau înlocuirea cu variante mai slabe.
Laptele semidegresat sau degresat oferă calciu și proteine fără exces de grăsimi saturate. Studiile susținute de American Heart Association arată că reducerea grăsimilor saturate contribuie la scăderea colesterolului LDL.
Laptele de bivoliță are un conținut de grăsime de 8–10%, mult mai ridicat decât cel de vacă. Consumul regulat poate crește treptat nivelul colesterolului „rău”. Medicii consideră că nu este o alegere potrivită pentru persoanele cu probleme cardiovasculare.
Laptele de capră are un conținut de grăsime ușor mai mare decât cel de vacă. Poate fi consumat ocazional, însă moderația este esențială pentru cei cu colesterol crescut.
Alternativele vegetale pot ajuta
Băuturile vegetale nu conțin colesterol și au, în general, puține grăsimi saturate. Laptele de migdale furnizează grăsimi nesaturate, care susțin colesterolul HDL, considerat „bun”. Laptele de soia conține steroli vegetali care reduc absorbția colesterolului. Laptele de ovăz este bogat în beta-glucan, o fibră solubilă asociată cu scăderea LDL.
Specialiștii recomandă alegerea variantelor neîndulcite, pentru a evita aportul suplimentar de zahăr.
Cât lapte este sigur
Un nivel crescut de colesterol favorizează depunerea plăcilor de aterom pe artere. Această afecțiune, numită ateroscleroză, îngustează vasele și crește riscul de infarct sau accident vascular cerebral. Menținerea colesterolului total sub 200 mg/dL susține un flux sanguin normal și reduce presiunea asupra inimii.
Laptele nu trebuie eliminat automat din alimentație în cazul colesterolului crescut. Alegerea tipului potrivit și controlul porțiilor sunt esențiale. Conținutul de grăsimi saturate rămâne factorul principal care influențează sănătatea inimii. Experții recomandă una până la două căni de lapte degresat sau semidegresat pe zi. Laptele integral ar trebui limitat la cel mult 150 ml zilnic. Pentru persoanele cu afecțiuni cardiace, variantele vegetale precum laptele de ovăz sau de soia pot fi o alegere mai sigură pe termen lung.
