STUDIU Harvard | Nici băuturi decofeinizate, nici infuzii de plante/ Cafeaua și ceaiul negru, consumate moderat, sunt cei mai bun aliați împotriva demenței

Un macrostudiu de la Harvard arată că un consum moderat de cofeină (până la trei cești pe zi) reduce cu până la 18% riscul de declin cognitiv. Beneficiile dispar în variantele decofeinizate, scrie ABC. Știința a readus în prim plan ceașca noastră de dimineață, iar rezultatele sunt deosebit de încurajatoare pentru iubitorii de cafea. O cercetare amplă publicată recent concluzionează că un consum regulat de cofeină este un factor protector important împotriva demenței și a declinului mental asociat vârstei. Pentru prima dată în acest tip de studii, lucrarea aduce și un avertisment pentru cei care aleg alte alternative: cafeaua decofeinizată nu oferă această protecție.

Studiul, realizat de cercetători de la spitalul american Mass General Brigham și de la Școala de Sănătate Publică Harvard, a analizat starea de sănătate a peste 131.000 de persoane timp de patru decenii. Datele sunt clare: cei care consumă între 2 și 3 cești de cafea pe zi au cu 18% mai puține șanse de a dezvolta demență.

Cofeina, combustibilul creierului

De ce funcționează cafeaua normală, iar cea decofeinizată nu? Cheia pare să fie cofeina. Mai precis, interacțiunea ei cu polifenolii. Deși ambele băuturi conțin antioxidanți, doar versiunile cu cofeină, precum și ceaiul în cantitate de una până la două cești pe zi, au demonstrat că încetinesc deteriorarea celulară la nivelul creierului.

„Studiul nostru evidențiază cofeina ca factorul activ care produce aceste efecte neuroprotectoare”, explică Yu Zhang, cercetătoare la Harvard și autoarea principală a articolului. Compușii bioactivi din cafea ajută la reducerea inflamației sistemice, un proces care, dacă nu este controlat, accelerează apariția unor boli precum Alzheimer.

Memorie mai bună pe termen lung

Studiul nu a evaluat doar diagnosticul de demență, ci și „agilitatea mentală”. Consumatorii de cafea au prezentat o prevalență mai mică a declinului cognitiv subiectiv (7,8% față de 9,5% în rândul celor care nu consumă) și au obținut scoruri semnificativ mai mari la testele obiective de memorie și viteză de procesare.

În plus, cercetătorii au demontat un mit frecvent: consumul de doze mai mari de cofeină nu a arătat efecte negative asupra sănătății cognitive la participanți, ci a menținut beneficiile protectoare observate la dozele moderate.

„Chiar și persoanele cu predispoziție genetică ridicată la demență au avut un risc redus datorită consumului de cafea”, afirmă Daniel Wang, autor principal al studiului, de la Universitatea Harvard.

În ciuda acestor rezultate, experții reamintesc că îndrăgita băutură nu este un „remediu miraculos”, ci o piesă dintr-un ansamblu de măsuri preventive care trebuie să includă exercițiu fizic, o dietă echilibrată și odihnă. Dar este limpede că, de acum înainte, cafeaua de după masă a dobândit un sprijin științific mai solid ca niciodată.