foto: istockphoto.com
Cafeaua are un efect neurostimulator dovedit științific și o cantitate moderată este în general recomandată persoanelor sănătoase. Însă ceea ce este mai puțin știut este faptul că felul în care este ea preparată poate influența, în timp, sănătatea inimii și în general a aparatului cardiovascular.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Este concluzia unui studiu recent publicat de revista Nutrition, Metabolism & Cardiovascular Diseases și citat de publicația online Health.
Cercetătorii s-au concentrat în mod specific pe potențialele efecte de creștere a colesterolului ale cafelei preparate de aparate întâlnite frecvent la locurile de muncă din Suedia, dar rezultatele reprezintă un bun avertisment pentru oameni din toate țările, legat de faptul că „procesarea, modul de preparare a cafelei chiar fac diferența” în ceea ce privește impactul asupra sănătății, a declarat JoAnn Manson, MD, MPH, DrPH, șefa Diviziei de Medicină Preventivă de la Brigham and Women’s Hospital din Boston.
Ce conține cafeaua?
De zeci de ani, studiile arată o legătură între consumul de cafea și nivelurile colesterolului. Această legătură pare să fie determinată de anumiți compuși pe care cafea îi conține în mod natural, numiți diterpeni. Potrivit cercetărilor, diterpenii par să crească nivelul colesterolului „rău” LDL și să scadă ușor nivelul colesterolului „bun” HDL.
În acest context, modul în care cafeaua este preparată și eventual filtrată înainte de consum are însă un impact major asupra a ceea ce ajunge în ceașcă, sugerează cercetările. Dar există o soluție simplă și la îndemâna tuturor.
Filtrele de hârtie, precum cele folosite în aparatele clasice de cafea cu picurare, așa zisul filtru american, par să elimine majoritatea diterpenilor din băutura finală. În timp ce cafeaua nefiltrată, cum este cafeaua fiartă în stilul cafelei turcești și cafeaua espresso tind să conțină niveluri mai ridicate ale acestor compuși. Din acest motiv, cele mai recente recomandări nutriționale din tările nordice, actualizate în 2023, avertizează în mod specific în legătură cu consumul ridicat de cafea nefiltrată.
David Iggman, MD, PhD, autorul principal al noului studiu și profesor asociat de nutriție clinică la Universitatea din Uppsala, Suedia, a dorit să vadă cum se compară aparatele de cafea utilizate frecvent în locurile de muncă suedeze cu alte metode de preparare. „Suedezii beau multă cafea și, de asemenea, bem multă cafea în timpul programului de lucru”, a declarat Iggman pentru publicația citată.
Ce spune cercetarea despre cafeaua de la aparat
Iggman și colegii săi au analizat concentrațiile a doi diterpeni, cafestol și kahweol, în cafeaua preparată de 14 aparate diferite din patru locuri de muncă din Suedia.
Majoritatea aparatelor testate erau așa-numitele brewing machie, care fac de obicei câte o ceașcă de cafea pe rând: amestecă în interior cafeaua cu apă fierbinte și trec băutura finală printr-un filtru metalic înainte de a o servi (ceva asemănător unui automat de cafea).
Pentru comparație, cercetătorii au testat și nivelurile de diterpeni din espresso și din cafeaua obișnuită preparată acasă prin diverse metode: fierbere, presă franceză, caffettieră de tip napoletan și aparate clasice cu filtru de hârtie.
În perfectă concordanță cu rezultatele cercetărilor anterioare, cafeaua fiartă a avut de departe cele mai mari concentrații de diterpeni, urmată de cafeaua espresso. În timp ce cafeaua trecută prin filtru de hârtie a avut cele mai scăzute niveluri.
„Ca și cum ai adăuga în fiecare cafea puțină frișcă”
Totodată, cafeaua preparată de aparatele de la locurile de muncă în Suedia, e vorba de aparatele obișnuite de cafea din clădirile de birouri, a avut concentrații semnificativ mai mari de diterpeni comparativ cu toate metodele de preparare acasă, cu excepția cafelei fierte.
„Valorile variau destul de mult, dar majoritatea aparatelor de acest tip conțin concentrații destul de ridicate de diterpeni”, a spus Iggman. „Nu este la fel de rău ca în cazul cafelei fierte, dar se situează undeva la mijloc” între cafeaua fiartă și cea filtrată.
Coloborând rezultatele studiului recent cu ale celor anterioare privind diterpenii și colesterolul, echipa lui Iggman a estimat că diferența dintre a bea o ceașcă de cafea de la un aparat de tip „brewing machine” și una filtrată cu hârtie afectează colesterolul aproximativ cât „adăugarea unui pic de frișcă în fiecare cafea”, în loc de a bea cafeaua neagră.
