VIDEO | „Excesul alimentar nu este un defect de voință, ci un semnal” / Sfatul nutriționistului Tania Fântână pentru a nu ne „pedepsi” după perioadele în care am mâncat „un pic mai mult”

Episoadele de mâncat în exces, urmate de vină și promisiuni drastice, nu spun ceva „rău” despre oameni, ci reflectă mecanisme normale de adaptare ale corpului, explică nutriționistul Tania Fântână. „Excesul alimentar nu este sfârșitul drumului de prietenie cu tine însuți, ci un semnal. Iar semnalele merită ascultate, nu condamnate”, spune specialistul.

Potrivit nutriționistului, organismul nu caută doar calorii, ci siguranță, energie și reglare emoțională. Mâncatul peste nevoile fiziologice apare frecvent în perioade de epuizare fizică, stres mental, somn insuficient sau restricții alimentare prelungite. Nu este vorba despre lipsă de voință, ci despre un mecanism de compensare biologică și emoțională.

Chiar și persoanele care fac terapie pot trece prin astfel de episoade, pentru că mâncarea nu ține doar de emoții, ci și de biologie. Glicemiile instabile, stresul cronic sau privarea de somn influențează direct comportamentul alimentar. Alimentele gustoase activează circuite vechi ale creierului, asociate cu plăcerea și calmarea pe termen scurt, motiv pentru care sunt alese rapid în momentele dificile.

După un exces alimentar, dialogul interior contează. În locul „autobiciuirii”, Tania Fântână recomandă întrebări simple și utile: ce a declanșat episodul, ce ne-a lipsit în acel moment și cum putem avea mai multă grijă de noi data viitoare. „Corpul nu învață din vină. Învață din consecvență și siguranță”, subliniază nutriționistul.

Soluțiile reale țin de mese regulate, suficientă mâncare, somn, pauze reale, flexibilitate alimentară și relații de suport. Empatia față de propriul corp nu înseamnă lipsa regulilor, ci tratarea corpului ca aliat, nu ca inamic.