POLITICO: Fermierii europeni reduc fertilizarea din cauza costurilor uriașe. Specialiștii avertizează asupra unor scumpiri alimentare în 2027

Adaugă G4Food ca sursă preferată în Google

Creșterea explozivă a prețurilor la îngrășăminte și combustibili, alimentată de conflictul din Golf, riscă să se transforme într-un nou val de scumpiri alimentare în Europa. Deși marile lanțuri de retail susțin că prețurile de la raft nu au crescut încă, specialiștii avertizează că impactul real se va vedea abia odată cu recoltele din 2027.

Războiul dintre Iran și Israel, urmat de închiderea Strâmtorii Hormuz după represaliile iraniene la atacurile americano-israeliene, a dus la o creștere de 59% a prețului gazelor naturale. Cum îngrășămintele pe bază de azot sunt produse din gaz, costurile pentru fermieri au explodat. În Germania, ureea, unul dintre cele mai utilizate îngrășăminte, a ajuns la aproximativ 550 de euro pe tonă, față de circa 370 de euro înainte de izbucnirea conflictului.

„Majoritatea alimentelor aflate acum pe rafturile supermarketurilor au fost produse cu inputuri cumpărate înainte ca această criză să escaladeze”, a explicat David Laborde, directorul diviziei de economie agroalimentară din cadrul Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO). Potrivit acestuia, stabilitatea actuală a prețurilor „ține de calendar, nu de imunitatea pieței”.

Europa produce o parte din îngrășămintele necesare, însă depinde masiv de gaz importat. Astfel, orice șoc pe piața energetică se transmite rapid în agricultură.

Fermierii europeni au reușit să evite problemele în această primăvară deoarece mulți cumpăraseră deja îngrășămintele înainte de izbucnirea conflictului. Situația este însă diferită pentru culturile de toamnă. În multe state, agricultorii încep acum să facă comenzile pentru sezonul următor și se confruntă cu costuri mult mai mari, în timp ce prețurile cerealelor au rămas aproape neschimbate.

În aceste condiții, o parte dintre fermieri reduc cantitatea de azot utilizată sau aleg culturi care necesită mai puține îngrășăminte. Specialiștii avertizează că aceste decizii vor duce inevitabil la producții mai mici în 2027 și, implicit, la scumpiri alimentare.

În Irlanda, unde aproape 90% din terenurile agricole sunt pășuni ce necesită fertilizare constantă, fermierii resimt deja presiunea. Noel Banville, reprezentant al Irish Farmers’ Association, spune că majoritatea agricultorilor cumpără îngrășămintele între februarie și septembrie și nu au avut posibilitatea să facă stocuri înainte de conflict.

Vă recomandăm să citiți și: Alice Spiridon, „Grădina Noastră din Fierbinți”: „Nu mai vorbim de optimizare în agricultură, ci de supraviețuire de la un sezon la altul”

Comisia Europeană încearcă să găsească soluții

Și în Suedia, federația fermierilor estimează că războiul a generat deja pierderi de aproximativ 160 de milioane de euro pentru sectorul agricol, echivalentul a 12% din profituri.

La Bruxelles, Comisia Europeană încearcă să găsească soluții pentru reducerea dependenței de importurile de gaz și stimularea producției interne de îngrășăminte. Comisarul european pentru agricultură, Christophe Hansen, urmează să prezinte pe 19 mai un plan bazat pe patru direcții: reducerea dependenței de importuri, creșterea producției interne, promovarea alternativelor cu emisii reduse și utilizarea mai eficientă a îngrășămintelor.

Problema este că astfel de măsuri au efect pe termen lung. Construirea unei noi fabrici de îngrășăminte durează între trei și patru ani, iar producția europeană este deja cu 19% sub nivelul din 2019.

„Nu este un șoc precum cel provocat de războiul din Ucraina”

În plus, tensiunile sunt amplificate de taxa europeană pe carbon aplicată importurilor de îngrășăminte, cunoscută sub numele de CBAM. Franța și Italia cer suspendarea acesteia pentru a reduce presiunea asupra fermierilor, în timp ce Polonia și Germania, care găzduiesc cele mai mari fabrici de azot din UE, vor menținerea mecanismului.

La nivel global, efectele sunt și mai severe. Brazilia se confruntă cu riscul unui deficit major de fosfați înaintea sezonului de însămânțare a soiei, iar Etiopia depinde aproape complet de transporturile de îngrășăminte prin Djibouti și Golf. În paralel, China a suspendat exporturile de fosfați și a restricționat alte categorii de îngrășăminte, amplificând tensiunile de pe piață.

Programul Alimentar Mondial al ONU avertizează că încă 45 de milioane de oameni ar putea ajunge în situații grave de insecuritate alimentară dacă războiul continuă și în a doua parte a anului.

„Nu este un șoc precum cel provocat de războiul din Ucraina. Acesta vine mai lent, dar știm deja că se apropie”, a declarat Alvaro Lario, președintele Fondului Internațional pentru Dezvoltare Agricolă, agenție ONU creată după criza petrolului și a îngrășămintelor din anii ’70.