foto: itschelseaparks.com
Imaginile cu banere mari pe stradă care promovează un hamburger suculent, aripioare de pui piccante sau nuggets crocanți ar putea deveni, pas cu pas, istorie, pe măsură ce unele țări încep să le interzică. Așa cum este și cazul Olandei, nu întregul stat în mod unitar, ci municipalitățile, rând pe rând.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Din mai 2026, capitala Olandei – care mai nou se numește oficial, ca stat, Țările de jos – va interzice promovarea produselor din carne în spațiile publice, din rațiuni care țin de climă. Asociațiile de profil din sectorul zootehnic invocă libertatea de exprimare și contractele publicitare, apreciind că ar fi vorba de o măsură discriminatorie, informează publicația italiană cu profil zootehnic Ruminantia
Amsterdam devine, astfel, devine prima capitală europeană din lume care interzice publicitatea la carne. Alături de ea, pe lista de interdicție la reclamă în spațiile publice mai intră mașinile cu motoare cu combustie, croazierele și zborurile, începând cu 1 mai 2026. Măsura, propusă de municipalitatea olandeză, urmărește să descurajeze normalizarea consumurilor cu impact ridicat asupra mediului, pentru a combate criza climatică și a proteja sănătatea publică a cetățenilor.
Protecția mediului vs. libertate comercială
Potrivit sursei citate, la 22 ianuarie 2026, consiliul municipal din Amsterdam a aprobat o măsură rezultată dintr-o inițiativă a Verzilor și a așa numitului Partid pentru Animale. Dar nu este vorba de un gest izolat, ci de punctul culminant al unei strategii urbane care vizează atingerea neutralității climatice până în 2050.
Capitala olandeză intenționează să influențeze direct cererea consumatorilor, încercând să descurajeze produsele care necesită cantități mari de resurse naturale. Tema devine însă centrală pentru producători, deoarece redefinește limitele libertății comerciale în numele unui interes public legat de protecția mediului.
Amsterdam este prima capitală, dar nu primul oraș care merge în această direcție. Mai multe administrații, în principal din Olanda dar nu numai, au pășit deja pe acest drum, interzicând publicitatea la carne în spațiile publice din motive de mediu și sănătate.
Haarlem a fost primul oraș din lume care a votat o astfel de măsură, în 2022. Implementarea a fost graduală, pe măsură ce contractele publicitare existente ajungeau la termen. Ulterior, li s-au alăturat și alte orașe olandeze: Groningen, Bloemendaal și Utrecht.
Schimbare de paradigmă în publicitatea comercială
Restricția vizează publicitatea exterioară și modifică Regulamentul Local General, cunoscut sub acronimul APV. Acest instrument juridic a permis municipalității să interzică afișele fizice și reclamele digitale de pe autobuze, stații, adăposturi și panouri stradale aflate în proprietatea orașului.
În definiția tehnică a cărnii adoptată de măsură intră nu doar produsele strict din carne, ci și produsele piscicole. Administratorii justifică intervenția prin impactul de mediu al zootehniei, responsabilă de aproximativ 40% din emisiile de gaze cu efect de seră asociate producției alimentare a unui olandez mediu.
Printre obiectivele declarate se află tranziția proteică, adică trecerea planificată către un model alimentar format în proporție de 60% din proteine vegetale și 40% din proteine animale. Acest pas este considerat esențial pentru reducerea emisiilor de metan și de protoxid de azot, gaze generate de procesele digestive ale animalelor și de gestionarea dejecțiilor.
Motivațiile interdicției se bazează pe date științifice care leagă publicitatea de creșterea consumului și, implicit, de creștere emisiilor globale de dioxid de carbon cu efect de seră. Unele cercetări citate în document indică faptul că publicitatea ar adăuga până la 28% la amprenta anuală de CO₂ a fiecărei persoane, acționând adesea la nivel inconștient pentru a normaliza comportamentele cu impact ridicat asupra mediului.
Opoziția sectorului zootehnic
Totuși, sectorul zootehnic a ridicat obiecții puternice prin organizații precum Central Organisation for the Meat Sector, care consideră interdicția o măsură paternalistă și dăunătoare libertății de exprimare. Oponenții subliniază că este vorba de un produs legal și reglementat și că directiva ar discrimina în mod nedrept acest produs, excluzându-l din spațiile de promovare.
Din punct de vedere economic, consilierul municipal Melanie van der Horst a avertizat că eliminarea anticipată a reclamelor ar putea expune Primăria la despăgubiri de ordinul milioanelor de euro pentru încălcarea unor contracte publicitare pe termen lung.
Inițiativa capitalei olandere creează un precedent care ar putea influența politicile altor mari orașe, accelerând dezbaterea privind reglementarea produselor de origine animală la nivel european. Deși interdicția nu se aplică vitrinelor private ale magazinelor sau mass-media tradiționale, adică ziare, radio și televiziune, presiunea asupra filierei nu este deloc una neglijabilă.
În viitor, sectorul zootehic ar putea fi nevoit să își revizuiască strategiile de business pentru a se adapta unui cadru normativ care nu mai consideră promovarea produselor animale lipsită de constrângeri legate de interesul public, mai notează publicația citată.
