Psoriazisul este mai mult decât o boală de piele. Psoriazisul poate fi primul semn că organismul se află într-o stare inflamatorie care afectează mult mai mult decât pielea și care poate fi strâns legat de diabetul tip 2.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
“Psoriazisul este, adesea, perceput ca o boală a pielii. Diabetul zaharat de tip 2 este o boală metabolică. În realitate, cercetările din ultimii ani arată clar că cele două afecțiuni sunt profund conectate, având la bază un mecanism comun: inflamația cronică de grad scăzut”, a explicat, pentru g4food.ro, dr. Sorina Ispas, medic specialist diabet, nutriție și boli metabolice, medic primar medicină de laborator, asistent universitar la Disciplina Anatomie, la Universitatea Ovidius, din Constanța și Vicepreședinte pe regiunea sud- est la Societatea Română de Lifestyle Medicine.
Studiile epidemiologice din literatura medicală indexată PubMed arată că persoanele cu psoriazis prezintă un risc crescut de a dezvolta diabet zaharat de tip 2, iar această relație este cu atât mai evidentă cu cât severitatea bolii cutanate este mai mare.
Psoriazisul , mai mult decât o boală de piele!
“Psoriazisul este o boală inflamatorie sistemică, în care sistemul imunitar este activat excesiv și produce substanțe inflamatorii. Acestea nu acționează doar la nivelul pielii, ci pot avea efecte asupra întregului organism, contribuind la apariția unor probleme metabolice, precum diabetul de tip 2.
Aceste substanțe nu rămân limitate la nivelul pielii. Ele ajung în circulație și influențează: metabolismul glucidic, funcția insulinei, țesutul adipos, ficatul și vasele de sânge. Din acest motiv, psoriazisul este frecvent asociat cu obezitatea abdominală, dislipidemia și diabetul zaharat de tip 2”, explică dr. Sorin Ispas.
Cum favorizează psoriazisul apariția diabetului?
Legătura dintre cele două boli este explicată prin mai multe mecanisme demonstrate științific:
- Inflamația cronică – “Inflamația persistentă din psoriazis afectează modul în care insulina acționează asupra celulelor, favorizând rezistența la insulină, mecanism central în apariția diabetului de tip 2”, spune medicul.
- Țesutul adipos inflamat – “Persoanele cu psoriazis au mai frecvent obezitate viscerală. Grăsimea abdominală nu este inertă: ea produce substanțe inflamatorii care agraveaza evolutia psoriazisului, cât și dezechilibrul glicemic”, explică dr. Ispas.
- Factori genetici comuni – Anumite variante genetice implicate în inflamație și metabolism sunt comune ambelor afecțiuni, ceea ce explică de ce ele apar frecvent împreună.
- Tratamente și efecte metabolice – Unele terapii sistemice utilizate în psoriazis (în special corticosteroizii administrați pe termen lung) pot crește glicemia și pot accelera debutul diabetului la persoanele predispuse.
Ce arată studiile clinice despre psoriazis și diabet?
“Datele din meta-analize publicate în reviste precum Diabetes Care, JAMA Dermatology și The Journal of Investigative Dermatology arată că:
- pacienții cu psoriazis au un risc cu 30–50% mai mare de diabet zaharat de tip 2
- riscul crește proporțional cu severitatea psoriazisului
- debutul diabetului apare la vârste mai tinere comparativ cu populația generală
Aceste date susțin ideea că psoriazisul trebuie privit ca un semnal de alarmă metabolic”, afirmă dr. Sorina Ispas.
Alimentația, factor-cheie în psoriazis și diabet
“Psoriazisul nu este cauzat de ceea ce mâncăm, însă alimentația poate influența intensitatea inflamației din organism. Alimentele ultraprocesate, bogate în zaharuri rafinate și grăsimi saturate, pot menține organismul într-o stare de inflamație continuă, agravantă pentru ambele boli: psoriazis și diabet”, explică medicul diabetolog.
Alimente și băuturi de evitat sau utilizate cu prudență:
- zahărul și produsele cu indice glicemic mare
- alcoolul
- carbohidrații rafinați
- grăsimile saturate și trans
- alimentele ultraprocesate
Alimente cu efect antiinflamator:
- pește gras (somon, sardine), surse de omega-3
- legume și fructe colorate
- leguminoase (linte, fasole, năut)
- nuci și semințe
- ulei de măsline extravirgin
- cereale integrale
- cantități moderate de lactate cu conținut redus de grăsimi
“Acest tip de alimentație, apropiat de dieta mediteraneană, este asociat în studii cu reducerea inflamației, îmbunătățirea sensibilității la insulină și un control mai bun al psoriazisului”, spune dr. Ispas.
Medicina stilului de viață, psoriazisul si diabetul
“Medicina stilului de viață se bazează pe șase piloni esențiali, care acționează direct asupra inflamației și pot ajuta la controlul psoriazisului și diabetului”, explică medicul.
1.Alimentația – baza reducerii inflamației
Alimentația nu cauzează psoriazisul, dar poate influența intensitatea inflamației din organism. Alimentele ultraprocesate, bogate în zahăr și grăsimi nesănătoase, mențin inflamația activă și favorizează rezistența la insulină.
O alimentație antiinflamatoare, bogată în legume, fructe, pește, ulei de măsline și fibre, ajută la: reducerea inflamației sistemice, îmbunătățirea sensibilității la insulină, un control mai bun al glicemiei și dar si al psoriazisului.
2.Activitatea fizică – un antiinflamator natural
Mișcarea regulată, minim 30 de minute pe zi este una dintre cele mai eficiente metode de reducere a inflamației. Activitatea fizică: scade rezistența la insulină, reduce inflamația produsă de grăsimea viscerala, îmbunătățește starea pielii și energia generală.
Nu este nevoie de sport intens; mersul pe jos zilnic, înotul sau exercițiile ușoare practicate constant sunt suficiente.
3.Somnul – reglarea inflamației și a metabolismului
Somnul insuficient sau de proastă calitate crește inflamația și favorizează creșterea glicemiei. Un somn bun: ajută la reglarea hormonilor implicați în metabolism, reduce stresul inflamator asupra organismului, susține imunitatea.
4.Gestionarea stresului
Stresul cronic este un factor declanșator frecvent pentru puseele de psoriazis și un factor de risc pentru diabet. Stresul menține sistemul imunitar într-o stare de alertă continuă, amplificând inflamația.
“Tehnici simple precum respirația conștientă, plimbările în natură, pauzele zilnice și activitățile relaxante pot avea un impact real asupra sănătății. În plus, specialiștii de la Harvard subliniază importanța așa-numitelor „snack exercises” , scurte episoade de mișcare efectuate după aproximativ 30 de minute de stat la birou. Aceste pauze active, de doar câteva minute, ajută la reducerea inflamației, îmbunătățesc sensibilitatea la insulină și combat efectele nocive ale sedentarismului”, recomandă dr. Sorina Ispas.
5.Evitarea substanțelor nocive
Fumatul și consumul excesiv de alcool întrețin inflamația și agravează atât psoriazisul, cât și controlul glicemic. Reducerea sau eliminarea acestora este un pas esențial în protejarea sănătății metabolice, dar și a pielii.
6.Relații sociale și conexiune (sprijin, apartenență, sens)
Conexiunea umană este un factor real de sănătate: sprijinul social reduce stresul cronic, îmbunătățește aderența la tratament și crește șansele de a menține obiceiuri sănătoase. Pentru bolile inflamatorii (psoriazis) și metabolice (diabet), rutina zilnica e mai ușor de susținut când nu ești singur!
Ce este important să facă pacienții cu psoriazis?
- să își monitorizeze periodic glicemia
- să controleze greutatea corporală, în special grăsimea abdominală
- să facă mișcare regulat
- să discute cu medicul despre riscul metabolic, nu doar despre piele.
Psoriazisul și diabetul nu sunt două boli separate
“Psoriazisul și diabetul zaharat de tip 2 nu sunt boli separate, ci fațete diferite ale aceleiași inflamații cronice sistemice. Recunoașterea acestei legături permite intervenții timpurii prin stil de viață, alimentație și monitorizare medicală, cu beneficii pe termen lung pentru sănătatea pielii și a metabolismului”, declară dr. Ispas.
Model alimentar antiinflamator, recomandat de dr. Ispas
“Un model alimentar cu efect antiinflamator este cel apropiat de dieta mediteraneeană, bazat pe alimente naturale, integrale și cât mai puțin procesate. Peștele gras, precum somonul, sardinele sau macroul, aduce un aport important de acizi grași omega-3, cunoscuți pentru capacitatea lor de a reduce inflamația și de a susține sănătatea metabolică. Uleiul de măsline extravirgin, folosit ca principală sursă de grăsimi, contribuie la scăderea inflamației și la un control mai bun al glicemiei.
Legumele, în special cele verzi și intens colorate, furnizează antioxidanți care protejează celulele de stresul inflamator. Fructele cu indice glicemic scăzut, consumate cu moderație, aduc beneficii similare și pot fi integrate cu ușurință într-o alimentație echilibrată pentru persoanele cu diabet. Leguminoasele, precum lintea, fasolea sau năutul, sunt surse excelente de fibre și proteine vegetale, ajutând la stabilizarea glicemiei și la menținerea unei microbiote intestinale sănătoase.
Nucile și semințele, bogate în grăsimi sănătoase și compuși antiinflamatori, pot completa mesele zilnice, la fel ca cerealele integrale, care contribuie la un răspuns glicemic mai stabil. Condimentele precum turmericul, ghimbirul sau usturoiul pot aduce un plus de efect antiinflamator atunci când sunt folosite regulat în preparatele culinare.
În schimb, alimentele ultraprocesate, bogate în zaharuri rafinate, grăsimi saturate sau trans, precum și alcoolul, pot menține inflamația activă și pot agrava atât psoriazisul, cât și dezechilibrele glicemice. De aceea, reducerea acestora este la fel de importantă ca introducerea alimentelor benefice.
Nu există un aliment „miracol”, însă un stil alimentar antiinflamator, consecvent, poate contribui semnificativ la reducerea inflamației, la îmbunătățirea sensibilității la insulină și la un control mai bun al psoriazisului și diabetului zaharat de tip 2”, explică dr. Sorina Ispas.

Foto: colaj Dreamstime / arhivă personală





