România, în topul țărilor europene cele mai afectate de încălzirea globală până în 2100 (analiză)

România se numără printre statele europene care vor resimți cel mai sever impact al încălzirii globale până la finalul secolului, potrivit unei analize recente realizate de Reinders Corporation. Alături de Franța și Rusia, România este inclusă în topul țărilor cele mai expuse valurilor de căldură extreme, depășind chiar statele mediteraneene, considerate în mod tradițional cele mai vulnerabile, informează Euronews.

Contextul climatic actual confirmă accelerarea fenomenului. Datele Copernicus arată că anul 2025 a fost al treilea cel mai cald an înregistrat vreodată în Europa, iar luna martie a devenit cea mai caldă lună martie de când există măsurători la nivel continental. Temperatura medie a atins 10,41°C, cu 1,17°C peste media perioadei de referință 1991–2020. Recorduri de temperatură au fost raportate în Atlanticul de Nord estic, regiunea Mării Nordului, inclusiv nordul Marii Britanii și părți din Scandinavia, sud-vestul Mediteranei și vestul extrem al Rusiei.

Studiul Reinders Corporation, bazat pe modelări climatice, frecvența valurilor de căldură și comparația dintre temperaturile medii și cele maxime, indică faptul că clima blândă a Europei ar putea dispărea până în 2100. Toate țările analizate ar urma să se confrunte regulat cu valuri de căldură ce depășesc 36,80°C.

„Aceștia sunt indicatori mici, dar puternici, ai vitezei cu care se schimbă clima globală”. „Aceleași forțe care determină aceste schimbări remodelează deja Europa, unde creșterea extremelor de temperatură va pune la încercare reziliența infrastructurii, a sistemelor de sănătate publică și a modului nostru de viață”.

Franța este considerată cea mai vulnerabilă țară europeană la valurile de căldură, cu o proiecție de cinci episoade pe an și un total de 115 zile cumulate de temperaturi extreme. Până în 2100, temperaturile medii ar putea ajunge la 37°C, iar aproape patru luni pe an ar putea fi petrecute în condiții de caniculă.

Rusia ocupă locul al doilea, cu un scor total de 79,92 în intensitatea valurilor de căldură. Țara ar urma să înregistreze două valuri de căldură pe an, dar cu cele mai ridicate temperaturi medii din Europa, 37,99°C, și maxime care pot ajunge la 39,71°C. Clima tradițional rece a Rusiei riscă să devină aproape de nerecunoscut până la finalul secolului.

Europa de Est apare drept o zonă emergentă de risc major. România se află pe locul al treilea, urmată de Republica Moldova și Bulgaria. România și Republica Moldova ar urma să se confrunte cu trei valuri de căldură pe an, fiecare cumulând aproximativ 17 zile, în timp ce Bulgaria ar avea două episoade anuale, totalizând 14 zile.

În contrast, țările mediteraneene prezintă o reziliență neașteptată. Turcia, Grecia și Italia se situează mai jos în clasament, pe locurile 6, 7 și, respectiv, 10. Turcia ar urma să aibă un singur val de căldură anual, cu o durată cumulată de 13 zile și o temperatură medie de 37,76°C. Grecia ar înregistra cele mai lungi episoade individuale, de până la 20 de zile cumulate, dar doar două pe an, la o medie de 36,92°C. Italia ar fi cea mai puțin afectată dintre acestea, cu un singur val de căldură și nouă zile cumulate.

Impactul asupra sănătății este deja considerat critic. Stresul termic reprezintă principala cauză a deceselor asociate fenomenelor meteorologice și poate agrava afecțiuni preexistente, precum bolile cardiovasculare, diabetul, problemele de sănătate mintală și astmul, crescând totodată riscul de accidente și de transmitere a unor boli infecțioase, potrivit World Health Organization.