Iernile sunt grele în satele din Maramureș. Stratul de zăpadă e mare, iar drumul până la ferma de la marginea satului Ciolt nu este potrivit pentru orice mașină. Cătălin Moga, un tânăr de doar 23 de ani, se ocupă de ferma de măgărițe. Mă conduce cu o mașină de teren până la locul unde ține animalele, la marginea satului, lângă pădure. Casele rămân în urmă, iar ferma apare aproape pe neașteptate, înconjurată de alb și liniște. Ajuns aici, înțelegi rapid că nu este un loc ales întâmplător. Este un spațiu unde animalele au aer, liniște și ritmul lor firesc.
Câțiva câini mari, ciobănești, ne întâmpină curioși. La vederea lor, mă încearcă o frică viscerală, pe care patrupedele o simt imediat. Alungați de stăpânul lor, câinii se îndepărtează cuminți și putem continua vizita la fermă.
Într-o parte a grajdului, în boxe separate stau cai, un ponei, măgărițele care au pui și, la intrare câteva oi care au miei lângă ele. De fapt, creșterea oilor au fost principala activitate pentru tânărul care este profesionist în domeniul zootehniei. „Sunt tehnician veterinar și operator însămânțător, dar profesionist ești când faci practică pe banii tăi și pe munca ta. Atunci ești cel mai bun profesionist”, spune el, arătând că diplomele nu sunt mai importante decât practica. „Mai avem și o fermă de vaci, de care se ocupă tatăl meu”, mai arată el.
Ferma, fără un „plan de afaceri”
Ideea unei ferme de lapte de măgăriță a apărut treptat. Nu a fost un plan de afaceri construit pe hârtie. „Am început să cresc măgărițe pentru a avea printre oi. Le-am dat la armăsar, ele au rămas gestante, au fătat și au avut puiuți. Era toamna, treceam cu oile între Șomcuta Mare și Ciolt. A trecut medicul veterinar și a văzut că am mânzuț mic de măgăriță. M-a întrebat dacă pot să mulg măgăreața. Eu nu știam la acea vreme cum se mulge măgăreața, nici cum se face nimica. Bineînțeles, i-am zis. Aveam și un respect și o obligație față de dom’ doctor. Am separat puiul seara și dimineață am muls și am dus laptele la dom’ doctor”, începe el relatarea.
Apoi, solicitarea medicului s-a repetat după câteva zile și, astfel, a început să meargă vorba din om în om. Ce a urmat a fost firesc: a deschis o pagină pe rețelele sociale și de aici totul a luat o altă amploare. „M-a contactat apoi un producător și un coleg care a făcut târgul «Roade de oraș» și acolo suntem mai mulți producători. Sunt acolo și eu și în fiecare vineri de la 16.30 la ora 18.00 și livrez marfa pe care au comandat-o pe Facebook în timpul săptămânii”.
45 de măgărițe în efectiv
Tânărul are în prezent 45 de măgărițe în fermă, pe care le ține pentru lapte. Pentru a avea lapte constant pe parcursul anului, tânărul planifică atent fătările. Nu toate măgărițele au pui în același timp. Astfel, există mereu animale aflate în lactație, chiar și în lunile reci. „Acum produc zilnic 5-6 litri de lapte. E foarte puțin pentru că e și timpul rece. Vara producem de la o măgăriță până la 1,2 litri. Dar depinde câte măgărițe au fătat, pentru că eu le-am făcut să fete tot timpul anului, ca să am tot timpul lapte. Deci, tot la 3-4 luni fată câte 2-3 măgărițe”, mai explică el.
Pe lângă măgărițe, tânărul crește cai și oi, astfel ferma funcționează ca un mic ecosistem. Animalele sunt îngrijite zilnic, fără grabă, dar cu disciplină. „E foarte multă muncă cu animalele. Trebuie mereu să fii aici”, explică el.
Proprietățile laptelui de măgăriță
Laptele de măgăriță este cunoscut pentru proprietățile sale. Este ușor digerabil și recomandat persoanelor cu intoleranță la laptele de vacă. Este folosit pentru întărirea imunității, mai ales la copii, și este apreciat pentru conținutul său apropiat de laptele matern. Este bogat în lactoză, dar sărac în grăsimi și proteine greu digerabile. Este cunoscut pentru efectele sale asupra sistemului imunitar, datorită conținutului de lizozim și lactoferină, substanțe cu rol antibacterian și antiviral. În mod tradițional, este folosit pentru susținerea organismului în perioadele de răceli, infecții respiratorii sau convalescență.
Laptele de măgăriță este utilizat și pentru sănătatea pielii. Conține vitaminele A, D, E și C, fiind asociat cu efecte benefice în afecțiuni precum eczema, dermatita sau pielea uscată. De asemenea, este folosit în produse cosmetice pentru hidratare și regenerare. În plus, este considerat un tonic natural, care poate ajuta la refacerea organismului în stări de oboseală sau slăbiciune, fiind apreciat atât în alimentație, cât și în terapii complementare.

FOTO: G4Food





