FOTO: Dreamstime/Muhammad Zinedine Yazid Nasuha
Cultivatorii de orez din nordul Greciei se pregăteau pentru un sezon dificil în 2026, pe măsură ce concurenţa din partea exportatorilor din afara UE s-a intensificat, dar mulţi dintre ei se tem acum că un acord controversat de liber schimb între UE şi blocul Mercosur i-ar putea scoate definitiv din afaceri, transmite Reuters, transmite Agerpres.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Grecia, al treilea producător de orez nedecorticat din Europa, după Italia şi Spania, exportă cea mai mare parte a producţiei sale anuale de 240.000 de tone, în principal către Europa şi Turcia. Însă, în ultimii ani, producătorii greci de orez au simţit impactul creşterii costurilor de producţie şi al secetei şi s-au alăturat protestelor la nivel naţional alături de alţi fermieri care au blocat drumurile greceşti timp de săptămâni din cauza întârzierii subvenţiilor europene.
“Nu putem vinde pentru că aduc mult orez din ţările asiatice şi deja avem probleme”, a declarat Menelaos Koukourdis, care cultivă orez pe 180 de hectare într-o câmpie fluvială fertilă din afara oraşului Salonic, principala regiune de producţie a orezului din Grecia.
Koukourdis vinde acum orezul la 25 de cenţi pe kilogram, jumătate din preţul de acum un an. “Acum, în condiţiile în care vor aduce şi orez din Mercosur, din America de Sud, va trebui să abandonăm totul”, a spus el.
În conformitate cu acordul comercial UE-Mercosur – care a fost aprobat de Grecia şi alte state ale UE săptămâna trecută şi urmează să fie semnat sâmbătă – Europa va importa 60.000 de tone de orez scutit de taxe vamale din blocul Mercosur, care cuprinde Brazilia, Argentina, Paraguay şi Uruguay, pe parcursul a cinci ani.
Comisia Europeană afirmă că aceste cantităţile sunt o mică parte din consumul anual din Europa, care se bazează pe importuri pentru aproximativ jumătate din nevoile sale de orez.
De asemenea, Grecia a apărat acordul cu blocul Mercosur, spunând că va oferi multora dintre produsele sale, inclusiv brânza feta şi masticul, acces la un bloc de 270 de milioane de persoane şi va veni cu garanţii în cazul unor creşteri bruşte ale importurilor.
Simţind presiunea, mulţi cultivatori de orez şi-au abandonat câmpurile şi utilajele pentru a căuta alte locuri de muncă, a declarat Christos Gatzaras, un fermier în vârstă de 52 de ani şi şeful cooperativei de producători de orez Chalastra de lângă Salonic.
Pentru Koukourdis, care a redus preţurile în ciuda costurilor de producţie mai mari pentru a putea concura cu orezul importat mai ieftin, trecerea la o altă cultură agricolă nu va fi uşoară. “Nu, avem loc să semănăm altceva pe aceste câmpuri, în această zonă. Orezul era odinioară o monocultură”, a spus Koukourdis.
