România pierde anual cel puțin 50 de milioane de euro din TVA din cauza importurilor de carne de porc / Sectorul suin rămâne dependent de piața externă

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

România pierde anual cel puțin 50 de milioane de euro doar din TVA ca urmare a importurilor de porci vii și carne de porc din alte state membre ale Uniunii Europene. Estimarea aparține viceprim-ministrului și ministrului interimar al Agriculturii, Tanczos Barna, care avertizează că efectele economice sunt mult mai ample și afectează întregul lanț agroalimentar.

Potrivit acestuia, pierderile fiscale nu se limitează la TVA. Statul pierde sume importante și din alte taxe și impozite care ar fi fost încasate dacă animalele și carnea importate ar fi fost produse în fermele din România, scrie Agerpres.

Importurile generează pierderi fiscale importante

Ministrul interimar al Agriculturii susține că România importă anual echivalentul a 3-4 milioane de porci, calculați la o greutate medie de aproximativ 120 de kilograme pe cap de animal. Aceste volume sunt aduse din alte state membre ale Uniunii Europene pentru a acoperi deficitul de producție internă. „Statul român pierde anual, din cauza importului de animale vii sau carne de porc, cel puțin 50 de milioane de euro la TVA și o sumă cel puțin dublă la alte impozite și taxe”, a declarat Tanczos Barna.

Potrivit acestuia, dacă producția ar fi realizată în România, beneficiile economice s-ar extinde asupra fermelor comerciale, procesatorilor, producătorilor de furaje și furnizorilor de echipamente agricole.

Problema consumului de carne de porc românească

Ministerul Agriculturii consideră că una dintre cele mai mari provocări ale sectorului este creșterea consumului de carne produsă în România.

În prezent, piața europeană exercită o presiune puternică asupra fermelor locale, iar importurile continuă să reprezinte o componentă importantă a aprovizionării. „Trebuie să găsim soluții pentru a crește consumul de porc românesc în România și să nu mai aducem de afară”, a transmis ministrul.

Pentru susținerea fermelor comerciale, Ministerul Agriculturii a pregătit un proiect legislativ care prevede o schemă de sprijin în valoare totală de 11 milioane de euro.

Sprijin financiar pentru fermele de porci

Proiectul aflat în pregătire prevede acordarea unui ajutor de aproximativ 12 euro pentru fiecare loc de cazare din fermele de îngrășare. În cazul fermelor de reproducție, sprijinul ar urma să ajungă la 13-14 euro pentru fiecare loc de cazare.

Oficialii spun că schema are la bază cadrul european creat pentru compensarea efectelor economice generate de conflictul din Orientul Mijlociu. Creșterea costurilor cu energia, combustibilii și alte inputuri agricole a afectat rentabilitatea fermelor din întreaga Uniune Europeană.

54 de milioane de euro pentru sectorul bovin

Un alt proiect legislativ aflat în pregătire vizează fermele de bovine. Ministerul Agriculturii propune acordarea unei subvenții de 68 de euro pentru fiecare bovină eligibilă. Bugetul total estimat pentru această măsură este de aproximativ 54 de milioane de euro. Scopul este compensarea creșterii costurilor la motorină și îngrășăminte chimice, care au afectat puternic fermele de lapte și de carne.

Potrivit lui Tanczos Barna, proiectul ar putea fi adoptat prin Parlament dacă viitorul Guvern nu va avea posibilitatea să emită o ordonanță de urgență.

Piața laptelui traversează o perioadă dificilă

Ministrul interimar a atras atenția și asupra situației din sectorul laptelui, unde fermierii se confruntă cu scăderi ale prețurilor la poarta fermei. Datele prezentate de Ministerul Agriculturii arată că în ianuarie 2026 prețul laptelui a fost cu 8,5% mai mic decât în ianuarie 2025.

În februarie, scăderea a fost de 5,6%, iar în martie și aprilie prețurile au coborât cu aproximativ 10%. În acest context, autoritățile încearcă să găsească soluții pentru aplicarea mai strictă a Legii laptelui și pentru protejarea fermierilor în relația cu procesatorii.

Ministerul Agriculturii a solicitat și sprijinul Comisiei Europene pentru mobilizarea rezervei agricole europene, argumentând că presiunea asupra producătorilor români s-a accentuat în ultimele luni.

Date mai precise pentru decizii mai bune

O altă problemă semnalată de autorități este calitatea datelor statistice utilizate în analiza pieței agricole. Ministerul Agriculturii dorește integrarea bazelor de date ale APIA, ANAF și ale instituțiilor din sector pentru a obține informații actualizate privind producția și comercializarea produselor agricole.

Potrivit ministrului, monitorizarea corectă a pieței este esențială pentru adoptarea unor măsuri eficiente de sprijin și pentru fundamentarea politicilor agricole.

În cazul sectorului suin, cifrele arată clar dimensiunea problemei. România continuă să importe volume importante de carne și animale vii, iar această dependență generează pierderi fiscale de zeci de milioane de euro și limitează dezvoltarea producției interne. Pentru autorități, creșterea capacității de producție și reducerea importurilor rămân obiective economice majore pentru anii următori.