Pauze conștiente: de ce este important să îți oferi timp pentru gustări și cum te ajută în productivitate. „Atunci când nu avem alte activități în timp ce mâncăm știm mai bine cât am mâncat”

Într-o lume dominată de viteză, sarcini și multe display-uri în jur, pauza de masă a devenit un automatism de care de cele mai multe ori nu suntem conștienți. Însă, mâncatul pe fugă ne privează de energie și claritate mentală, motiv pentru care recomandările generale ale specialiștilor se îndreaptă înspre schimbarea obișnuințelor, învățând să ne menținem concentrarea pe acțiunea în sine de a mânca, și nu pe îndeplinirea sarcinilor de pe agenda cotidiană mereu încărcată.

Controlul ritmului în care mâncăm și deconectarea de la dispozitivele electronice pot reduce apetitul cu până la 45% și pot reseta creierul pentru performanță. Cu alte cuvinte, pauzele de masă în care mâncăm conștient și focusat pe mâncare nu înseamnă deloc timp pierdut de la a duce înainte ce avem de făcut, ci dimpotrivă: înseamnă că mâncăm în realitate mai puțin dar mai înseamnă și deconectare de care creierul are nevoie pentru a performa.

„Există tentația de a mânca în viteză pentru că trăim vremuri în care totul se întâmplă pe repede înainte – mâncăm în timp ce lucrăm, ne uităm la filme sau în telefon, ecranele și multitasking-ul fac ca atenția să fie în altă parte, iar gustul și senzația de sațietate să treacă neobservate”, explică Iulia Avădanii, psiholog, psihoterapeut și specialist în dezvoltare personală pentru tineri.

Abordarea mentală corectă a unei pauze de masă este „aici și acum”

Așa se face că momentul mesei, care ar putea fi o mică pauză de la sarcinile zilnice și o șansă de reconectare cu noi înșine, devine adesea un automatism. În plus, mai apare un tip de situație în care ne simțim mai mereu fără energie, mâncând pe fugă, și tindem să compensăm mâncând, o situație de tip cerc vicios.

„Când suntem obosiți sau stresați, creierul caută o recompensă rapidă, iar a mânca pe fugă pare cea mai simplă soluție. Pe termen scurt poate părea eficient, dar dacă devine un obicei, vom observa că după masă ne simțim în continuare lipsiți de energie, ne concentrăm cu dificultate și productivitatea are de suferit”, detaliază specialista.

Or, abordarea corectă este tocmai la polul opus, amintește ea, și anume cea în care oprim tot și ne concentrăm exclusiv pe pauza de masă și pe senzațiile și percepțiile pe care le generează momentul în sine. „O pauză conștientă este momentul în care ne oprim deliberat pentru a ne întreba „Cum mă simt acum?” și „Ce am nevoie?”, acordând atenție senzațiilor, gândurilor și emoțiilor noastre. Aceste momente ne ajută să fim mai atenți și mai conectați la ceea ce facem și la nevoile noastre. În schimb, pauzele „pe pilot automat” sunt atunci când ne oprim doar fizic, dar mintea rămâne prinsă în rutină sau distrageri, astfel că pierdem legătura cu lumea noastră interioară.”

Mai multă claritate mentală, alegeri alimentare mai bune în viitor

„Momentele de pauza conștientă, în care respirăm și ne conectăm la prezent, îi permit creierului să se liniștească și să ordoneze informațiile, astfel încât să revenim la ce avem de făcut cu mai multă claritate.”, mai amintește psihoterapeuta.

Și mai există încă un mare avantaj, amintește și Dana Dobrescu, mentor de mindfulness: „Atunci când nu avem alte activități în timp ce mâncăm știm mai bine cât am mâncat. Când suntem atenți la ce mâncăm știm dacă ne-am săturat și ne ajută să facem alegeri mai bune la mesele următoare. Modul în care mâncăm, atenția, ritmul, cum ne amintim ce am mâncat reglează apetitul ulterior.”

Totodată, mâncatul pe îndelete și cu focus pe prezent ajută pe termen lung la reglarea apetitului și contribuie la reglarea unor mecanisme metabolice, corectându-le. „Atenția în timpul mesei influențează modul în care se formează memoria episodică a mesei, iar această memorie stă la baza autoreglării apetitului. În același timp, ritmul mesei modifică atât procesele fiziologice (hormoni, sațietate), cât și procesele cognitive (modul în care îți amintești porția). Creierul se orientează nu doar după ce ai mâncat, ci și după cât de bine își amintește ceea ce ai mâncat și cât timp a avut la dispoziție să proceseze experiența”, mai spune Dana Dobrescu.

Ce înseamnă concret o pauză conștientă, pas cu pas, și care e durata ei ideală

În termeni practici, potrivit ei, o pauză concretă presupune: să ne așezăm, să nu mâncăm în picioare sau din mers, să ne luăm un moment să ne tragem sufletul și să respirăm, să fim ancorați strict în momentul prezent, nu în ce a fost ieri, nu în ce va fi mâine, să nu stăm cu ochii în telefon, să privim ce avem în farfurie, să observăm textura, culoarea, aspectul mâncării, dimensiunea porției, fără a fi excesiv de analitici, doar cât să sesizăm ce mâncăm. Apoi, e important să mestecăm bine, în ritm normal, nici prea repede, nici prea încet.

”În plus, o pauză de gustare de 10 minute cu totul ne ajută, de exemplu, să ne deconectăm mental de la activitățile intelectuale și să ne reîntoarcem cu mai multă atenție și concentrare la ce avem de făcut. Creierul are nevoie de pauze și aceste pauze se pot dovedi chiar creative. Ideile creative vin când suntem într-un moment de pauză – de exemplu când facem o plimbare, după un moment de focus pe problematica respectivă. Ideal ar fi să ne luăm o pauză de 5-10 minute la o oră.”, mai recomandă Dana Dobrescu.