FOTO: Freepik
Ghidul Michelin este cel mai cunoscut sistem de evaluare gastronomică din lume. Stelele acordate de specialiștii Michelin decid succesul unor restaurante și cariera unor bucătari. Ele atrag turiști și generează prestigiu global. Absența României din acest sistem ridică întrebări. Mai ales într-un moment în care gastronomia locală se dezvoltă vizibil.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Ghidul a fost creat în 1900 de frații André și Édouard Michelin. La început, scopul era încurajarea călătoriilor cu automobilul. Oamenii primeau recomandări despre locuri unde pot mânca și se pot caza. Treptat, ghidul s-a transformat într-o instituție a gastronomiei mondiale. Stelele Michelin reprezintă excelență, stabilitate și o viziune creativă asupra gustului.
Astăzi, ghidul este prezent în peste 40 de țări. A ajuns în Ungaria, Slovenia și Croația. România, însă, nu există pe această hartă. Nu există niciun oraș românesc evaluat. Nici București, nici Cluj, nici Sibiu. În timp ce vecinii se promovează prin gastronomie, noi rămânem invizibili.
Pentru a înțelege situația, am discutat cu trei persoane din industria culinară românească.
Cezar Ioan, jurnalist și wine expert, vede o problemă complexă. „Lipsește infrastructura rutieră și imaginea de țară”, afirmă el. Inspectorii Michelin trebuie să poată ajunge ușor la restaurante. Turiștii trebuie să fie atrași de experiențe culinare locale. „Lipsește investiția statului într-un contract ferm și predictibil cu Ghidul și abia apoi lipsesc toate celelalte: calitatea serviciului, consistența și cultura fine-dining-ului”.
El subliniază dimensiunea pieței. România are puține restaurante capabile să susțină standardele Michelin. „O vreme ar funcționa curiozitatea și dorința de show-off. Dar fără turiști nu cred că s-ar putea susține economic”, mai explică Ioan.
„Piața fine dining se dezvoltă lent”
Radu Savopol, co-fondator al lanțului românesc de cafenele „5 to go” și președinte al Organizaţiei Patronale a Hotelurilor şi Restaurantelor din România (HORA), este de acord. El spune că piața fine dining se dezvoltă lent. Puține restaurante inovează și puține rezistă în timp. „Nici turismul nu ajută. Iar sursele de aprovizionare nu sunt mereu conforme standardelor”, afirmă Savopol. El vorbește și despre mentalitate. „Suntem un popor care ne dorim ce vedem în călătorii. Dar nu experimentăm la noi acasă. Considerăm că ai noștri nu au cum să facă conform standardelor”.
Savopol atrage atenția asupra unui rol esențial. Cel al autorităților. „Fără lobby din partea celor care conduc turismul, nu vom avea o astfel de experiență în România. Trebuie să inovăm și nu doar să copiem”.
Al treilea intervievat, Cosmin Dragomir, publicist specializat în gastronomie, indică o altă cauză majoră. Lipsa implicării statului. „Concluzia generală indică dezinteresul statului în promovarea României ca destinație gastronomică”, declară el.
Dragomir explică și mecanismul financiar. „Multe țări au plătit taxe chiar și de ordinul milioanelor de euro pentru ca ghidul să activeze. Implicarea statului este crucială. Niciun restaurant sau asociație de restaurante nu și-ar permite să achite aceste sume”, arată el.
Beneficiile, spune el, sunt certe. „Astfel de restaurante atrag turiști care cheltuiesc mult. Este o strategie win-win pentru stat și pentru sectorul privat”.
Obstacole suplimentare
Există și alte obstacole: formarea personalului, continuitatea în meniu, calitatea serviciului sau consecvența furnizorilor. Toate acestea sunt puncte critice în evaluarea Michelin. Ele cer investiții mari și disciplină, o cultură profesională orientată spre calitate.
Există și o întrebare delicată. Avem suficientă încredere în propria bucătărie? România se promovează timid prin gastronomia tradițională. Multe restaurante de top evită reinterpretările moderne ale bucătăriei locale. Se inspiră din tendințe internaționale, nu din identitate, iar această orientare reduce unicitatea, ori unicitatea este esențială pentru Michelin.
Totuși, situația nu este blocată. România are bucătari formați în restaurante premiate, are ingrediente excelente, tradiții culinare puternice. Și orașe atractive pentru turiști. București, Cluj, Brașov, Sibiu sau Oradea pot deveni centre gastronomice relevante. Pentru asta, însă, este nevoie de un pas oficial.
Stelele Michelin nu sunt doar un premiu. Sunt un instrument de dezvoltare economică. Ele pot pune România pe harta turismului culinar. Pot crea locuri de muncă și pot atrage investiții, sau pot transforma restaurante locale în destinații internaționale.
