Foto: Dreamstime/Ginasanders
Subvențiile agricole din bani europeni s-ar putea schimba radical în următorii ani. Comitetul Economic și Social European (CESE) propune ca plățile directe și intervențiile sectoriale din cadrul Politicii Agricole Comune (PAC) să fie legate de indicatori de performanță ai agriculturii regenerative, măsurați prin tehnici moderne de teledetecție, scrie Economica.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Subvenții în funcție de rezultate măsurabile
Fermierii europeni ar putea primi sprijin financiar în funcție de nivelul fotosintezei sau de gradul de acoperire a solului, măsurate pe parcursul unui an și raportate la suprafața cultivată. De asemenea, performanțele ar putea fi comparate cu alte parcele din aceeași zonă pedoclimatică, pentru a exista un reper echitabil.
CESE recomandă nu doar corelarea plăților directe (Pilonul I al PAC), ci și a fondurilor pentru dezvoltare rurală (Pilonul II – FEADR) cu astfel de indicatori. În plus, fondurile de investiții și sprijinul național acordat fermierilor ar trebui și ele aliniate la aceste criterii, pentru a accelera tranziția către o agricultură regenerativă.
Cum ar funcționa noul sistem
Un mecanism bazat pe rezultate ar recompensa fermierii care produc efecte pozitive asupra mediului: creșterea biodiversității, îmbunătățirea sănătății solului sau reducerea emisiilor de carbon. Sprijin suplimentar ar putea fi acordat sub formă de investiții sau reduceri fiscale pentru utilaje inovatoare – de la semănatul minim invaziv și grădinăritul pentru piața locală, până la biofertilizare și soluții digitale pentru ferme.
Totuși, CESE atrage atenția că evaluarea performanței nu trebuie să ignore factori externi – climă, fenomene meteorologice extreme sau dăunători – care pot afecta rezultatele unei exploatații.
Indicatori folosiți și în relația cu piața
Comitetul propune ca acești indicatori să devină standard secundar și în contractele comerciale dintre fermieri, procesatori și retaileri. Astfel, întregul lanț agroalimentar ar putea fi reproiectat pentru a integra principiile economiei circulare.
Acest lucru ar stimula dezvoltarea unor produse noi – precum culturile de acoperire, cerealele diverse sau produsele agroforestiere – care în prezent nu au o cerere mare pe piață. Fără implicarea cumpărătorilor și comercianților, fermierii riscă să rămână fără desfacere pentru produsele rezultate din practicile regenerative.
Ce indicatori s-ar lua în calcul
Printre indicatorii propuși de CESE pentru stabilirea plăților se numără:
-
fotosinteza anuală absolută și evoluția acesteia de la an la an,
-
gradul de acoperire a solului pe întregul an,
-
evoluția utilizării materiilor prime,
-
volumul producției stocate sau vândute,
-
nivelul de carbon organic total din sol, măsurat în procente și densitate aparentă.
Un avantaj important: aceste date ar putea fi colectate prin teledetecție, reducând birocrația și sarcina de raportare pentru fermieri.
Ce este agricultura regenerativă
Agricultura regenerativă este definită de CESE ca o abordare flexibilă și bazată pe rezultate, fundamentată pe practici validate științific, menite să aducă beneficii mediului, comunităților agricole și sănătății publice. Ea vizează soluri mai sănătoase, culturi mai reziliente, competitivitate sporită și un impact social pozitiv.
În concluzie, dacă propunerile CESE vor fi adoptate de Comisia Europeană, fermierii nu vor mai primi subvenții doar pe baza suprafeței cultivate sau a tipului de cultură, ci în funcție de performanța ecologică și socială a exploatațiilor lor. Este o schimbare de paradigmă care ar putea redefini modul în care agricultura europeană se raportează la viitor și la sustenabilitate.
