VIDEO | Cum influențează paiele, compactarea solului și ploile de toamnă dezvoltarea culturilor / Explicațiile fermierului Marcellino Daniliuc: ”Semințele de rapiță rămase la suprafață au răsărit în momentul în care au venit ploile”

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

În agricultura modernă, diferențele de dezvoltare observate în câmp nu sunt întotdeauna rezultatul geneticii sau al fertilizării. Uneori, detalii aparent minore, precum distribuția paielor după recoltare sau gradul de compactare a solului la marginea parcelelor, pot influența semnificativ răsărirea și evoluția unei culturi.

În timpul unei prezentări în câmp, `Caravana Profitului”, mentorul CATA, fermierul Marcellino Daniliuc, a explicat de ce anumite zone ale parcelei au avut o dezvoltare diferită și ce factori au contribuit la acest fenomen.

„Pe capete, pe lângă faptul că terenul este mult mai tasat din cauza întoarcerilor și a traficului utilajelor agricole, sămânța a rămas și mai superficial la suprafață”, a precizat fermierul.

Excesul de paie, o provocare pentru semănatul direct

Un factor suplimentar a fost reprezentat de acumularea paielor la marginile parcelei, fenomen apărut în urma lucrărilor de semănat direct.

„Anul acesta, pentru că am semănat direct în miriște, am avut probleme. Un anumit exces de paie a fost adus către marginile parcelei. Când ridicam semănătoarea, o mare parte din paie cădeau la margine”, a explicat Daniliuc.

Pentru a corecta situația, fermierul a intervenit cu o greblă specializată destinată gestionării resturilor vegetale.

„După ce au căzut paiele, am venit cu grebla pe care ați văzut-o în curte și am scos excesul de paie. Le-am aruncat în canale, nu a fost ceva dramatic, dar am dat o mână de ajutor cu scula respectivă.”

Cu toate acestea, efectele s-au văzut ulterior în câmp.

„Asta este explicația pentru semințele rămase la suprafață. Ele au răsărit în momentul în care au venit ploile.”

Ploile din octombrie au schimbat situația

Potrivit fermierului, un rol important l-au avut precipitațiile consistente înregistrate la mijlocul lunii octombrie.

„În zona noastră a venit o cantitate însemnată de apă pe la jumătatea lui octombrie și atunci a bubuit cultura”, spune acesta.

Chiar și așa, diferențele dintre zonele parcelei au rămas vizibile.

„Dacă reușim să intrăm în cultură, o să vedeți că sunt și zone foarte slabe”, a atras atenția Daniliuc.

Camelina sau rapiță sălbatică?

În cadrul discuției, fermierul a clarificat și o confuzie frecventă întâlnită în teren privind identificarea unor plante considerate buruieni.

„Cătălin m-a întrebat mai devreme despre camelină. Cum îi spunem noi în limbaj popular, ceea ce vedem aici nu este camelină. Este un spectru de buruieni cu frunză lată, ceea ce noi numim prin zonă rapiță sălbatică.”

Marcellino Daniliuc subliniază că adevărata camelină este, de fapt, o cultură agricolă cu potențial economic important.

„Camelina este o plantă de cultură foarte bănoasă. Am spus că aș încerca și eu să o cultiv. Nu prea avem de unde să culegem informații despre ea, dar cine știe, poate o vom vedea mai des în viitorul apropiat.”

Dezvoltare mai bună și presiune redusă de buruieni

Condițiile favorabile din toamnă au permis culturii să acumuleze un număr mai mare de grade termice și să intre mai bine dezvoltată în sezonul rece.

”La noi aici, în zona asta în mod special, a venit o cantitate de apă însemnată pe la jumatea lui octombrie și atunci a bubuit cultura”, explică fermierul.

„Putem vedea că avem foarte puțină rapiță sălbatică. O cultură bine dezvoltată reușește să concureze mult mai eficient buruienile încă din toamnă.”

Experiența din acest sezon a fermierului Marcellino Daniliuc confirmă încă o dată importanța gestionării corecte a resturilor vegetale și a condițiilor de semănat, mai ales în sistemele de agricultură conservativă, unde fiecare detaliu din câmp poate influența evoluția culturii pe termen lung.