foto: freepik.com
Un studiu coordonat de o echipă de cercetători din Australia a ajuns la concluzia că sensibilitatea la gluten, care afectează aproximativ 10% din populaţia globală, nu este cauzată, de fapt, de gluten, ci face parte din modul în care interacţionează intestinul şi creierul, informează agenția chineză Xinhua, preluată de Agerpres.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Specialiştii în medicină se aşteaptă ca această descoperire să stabilească un nou punct de referinţă pentru felul în care sensibilitatea la gluten este definită, diagnosticată şi tratată, răsturnând presupunerile mai vechi şi îndelungate despre această afecţiune, a explicat Universitatea din Melbourne, Australia, într-un comunicat de presă.
Noul studiu, publicat în revista The Lancet, a constatat că simptomele atribuite sensibilităţii la gluten non-celiace (NCGS) sunt adeseori declanşate de carbohidraţii fermentabili (FODMAPs), alte componente ale grâului sau de aşteptările oamenilor şi experienţele lor precedente cu alimentele, mai degrabă decât de gluten.
Oamenii care suferă de NCGS experimentează simptome după ce consumă gluten, dar nu au boala celiacă, o maladie autoimună declanşată de gluten. Simptomele comune includ balonare, dureri intestinale şi oboseală, precizează acelaşi comunicat.
“Contrar credinţei populare, cei mai mulţi oameni care au NCGS nu reacţionează la gluten”, a declarat coordonatoarea studiului, Jessica Biesiekierski, profesoară la Universitatea din Melbourne.
Ce se credea până acum
În studii recente, persoanele cu sindromul de intestin iritabil şi care credeau că erau sensibile la gluten au reacţionat în mod similar la gluten, grâu şi placebo, indicând astfel faptul că “modul în care oamenii anticipează şi interpretează senzaţiile intestinale poate să influenţeze puternic simptomele lor”, a adăugat coordonatoarea cercetării.
Studiul a redefinit NCGS ca parte a spectrului de interacţiune intestin-creier, mai aproape de afecţiuni precum sindromul de intestin iritabil, decât de o tulburare distinctă cauzată de gluten, a mai spus ea.
Cercetătorii au precizat că descoperirea are implicaţii majore pentru oamenii care îşi autogestionează simptomele intestinale, pentru medicii care prescriu diete restrictive şi pentru factorii politici care au capacitatea de a schimba percepţia publică faţă de gluten, pentru ca acesta să nu mai fie considerat în mod implicit ca fiind dăunător.
