Un elixir preparat de călugării din Florența ar putea fi „strămoșul” Coca-Cola / Rețeta conținea frunze de coca și nuci de kola și seamănă izbitor cu băutura celebră de azi

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Un document descoperit în arhivele unei vechi mănăstiri din Florența descrie un elixir medicinal preparat din frunze de coca și nuci de kola. Combinația seamănă izbitor cu ingredientele folosite ulterior la realizarea Coca-Cola. Nu există însă dovezi că inventatorul băuturii americane ar fi cunoscut rețeta călugărilor italieni.

Documentul a fost găsit de părintele Manuel Russo, rectorul Mănăstirii San Marco, în timp ce organiza arhivele vechii farmacii a așezământului. Este vorba despre o foaie îngălbenită, asemănătoare unui material publicitar, pe care este prezentată rețeta unui „elixir vinos fortifiant”, relatează The Guardian. Preparatul conținea 10 grame de frunze de coca provenite din Bolivia și 30 de grame de nuci de kola. Ingredientele erau amestecate cu vin. Călugării promovau băutura drept un tonic care ajuta la refacerea trupului și a minții după oboseala provocată de boală sau de înaintarea în vârstă.

Documentul nu este datat. Cercetătorii cred însă că ar fi fost realizat în jurul jumătății secolului al XIX-lea. În acea perioadă, călugării din Florența comercializau cantități importante de frunze de coca aduse din Bolivia de misionari. Folosirea lor în diferite tonice și remedii era relativ răspândită în Italia și Franța.

Rețetă asemănătoare cu cea a băuturii celebre

Rețeta seamănă cu formula concepută în 1886 de farmacistul american John Pemberton. Acesta a obținut un sirop dulce prin combinarea extractului din frunze de coca cu nuci de kola. Legislația locală privind alcoolul l-a împiedicat să păstreze vinul în formulă, astfel că ingredientele au fost amestecate cu apă carbogazoasă. Tonicul său avea să devină Coca-Cola.

Descoperirea a determinat unele publicații italiene să se întrebe dacă adevărata origine a băuturii s-ar putea afla la Florența. Părintele Manuel Russo respinge însă concluziile pripite. Nu există nicio dovadă că rețeta călugărilor de la San Marco ar fi ajuns la John Pemberton sau că l-ar fi inspirat. „Singurul lucru pe care îl pot spune este că farmacia San Marco avea propria rețetă”, a explicat părintele Russo. În arhivă au fost găsite și două sticle goale în care fusese păstrat elixirul. În plus, băuturile tonice pe bază de coca și kola nu erau neobișnuite în acea perioadă. Un sirop alcoolic numit „Kola Coca” a fost produs în 1885 de o distilerie din Valencia, Spania. Și acesta a fost prezentat de-a lungul timpului drept o posibilă sursă de inspirație pentru Coca-Cola.

Schimbarea care a restricționat accesul la ingrediente

Documentele descoperite la Florența arată că elixirul călugărilor era foarte căutat. Prețul varia între două și șase lire italiene. Preparatul ar fi rămas unul dintre cele mai vândute produse ale farmaciei până când frunzele de coca au fost supuse unor restricții internaționale severe, din cauza alcaloidului natural folosit la producerea cocainei.

Mănăstirea San Marco a fost înființată în 1436, pe Via Cavour din Florența. Farmacia sa s-a deschis în 1460 pentru a-i ajuta pe locuitorii săraci ai cartierului. Aceasta funcționează și în prezent, deși în 1995 a fost mutată într-o altă zonă a orașului.

Spațiul original al farmaciei s-a păstrat. De tavan atârnă inclusiv rămășițele unui crocodil adus de pe Nil în secolul al XVII-lea. În trecut, farmaciștii europeni expuneau crocodili și alte animale exotice pentru a le arăta clienților că aveau acces la ingrediente rare.

În aceeași arhivă au mai fost găsite etichete pentru oxigen pur, coniac și alcool petrolier rectificat, mărturii ale inventarului neobișnuit al vechii farmacii.