UE amână interzicerea substanțelor toxice / Critici dure privind „lipsa de voință politică” și efecte directe asupra mediului și sănătății publice

Uniunea Europeană întârzie implementarea celui mai amplu plan de interzicere a substanțelor toxice, în ciuda promisiunilor făcute încă din 2022. Un raport recent arată că blocajele administrative și politice au dus la întârzieri semnificative, cu efecte directe asupra mediului și sănătății publice.

Strategia europeană prevedea reglementarea a 22 de grupuri de substanțe chimice periculoase, inclusiv compuși utilizați în produse de larg consum, precum scutece pentru copii sau materiale plastice. La patru ani de la lansare, progresul este însă mult sub așteptări, scrie The Guardian. Conform raportului realizat de organizații de mediu, 14 dintre aceste substanțe nu au avansat în procesul de reglementare, iar unele au fost întârziate chiar și cu patru ani.

Mai mult, autoritățile europene nu au respectat termenele legale, întârzierile medii fiind de aproximativ doi ani pentru fiecare dosar analizat.

Impact direct: zeci de mii de tone de poluare

Consecințele acestor întârzieri sunt deja vizibile. Raportul indică faptul că aproximativ 100.000 de tone de poluanți suplimentari au ajuns în mediu din cauza lipsei de reglementare la timp, în special din surse precum plumbul folosit în muniție sau echipamente de pescuit. În același timp, unele substanțe periculoase continuă să fie utilizate în produse de zi cu zi, în lipsa unor restricții clare și uniforme la nivel european.

Organizațiile de mediu acuză Comisia Europeană de „progres limitat” și de încălcarea obligațiilor legale privind reglementarea chimicalelor.

Raportul menționează și lipsa de transparență în procesul decizional, dar și influența industriei, care ar fi contribuit la amânarea unor măsuri importante. În acest context, experții vorbesc despre o situație „extrem de frustrantă”, în care promisiunile ambițioase nu sunt susținute de acțiuni concrete.

Exemple punctuale de întârzieri și riscuri pentru sănătate

Printre cazurile menționate se numără întârzierea cu 41 de luni a reglementării unui ignifug toxic, întârzierea cu 47 de luni pentru limitarea plumbului în materiale plastice sau blocaje în adoptarea restricțiilor pentru substanțele PFAS, cunoscute drept „chimicale eterne”.

Deși unele măsuri au fost adoptate, precum restricțiile pentru PFAS în spumele de stingere a incendiilor, acestea sunt considerate insuficiente în raport cu amploarea problemei. Întârzierile nu au doar impact asupra mediului, ci și asupra sănătății populației.

Raportul estimează că expunerea la anumite substanțe, precum plumbul, poate afecta dezvoltarea copiilor, inclusiv prin pierderi de coeficient de inteligență la zeci de mii de copii anual. În plus, multe dintre aceste substanțe sunt persistente în mediu și în organism, acumulându-se în timp și crescând riscurile de boli grave.

Situația ridică semne de întrebare privind capacitatea Uniunii Europene de a-și respecta propriile obiective din Pactul Verde și strategia pentru poluare zero.Deși planul inițial a fost considerat unul dintre cele mai ambițioase la nivel global, întârzierile actuale pun sub semnul întrebării eficiența sa reală.