Planta aromatică asociată cu o memorie mai bună și un risc mai mic de declin cognitiv / Cercetătorii studiază potențialul său în boala Alzheimer

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Cunoscut mai ales pentru aroma sa intensă și utilizarea în preparatele mediteraneene, rozmarinul începe să atragă atenția cercetătorilor și din alte motive. Studii recente sugerează că această plantă aromatică ar putea susține memoria, concentrarea și sănătatea creierului, iar anumite substanțe pe care le conține sunt investigate pentru potențialul lor în combaterea bolii Alzheimer, potrivit The Independent.

Rozmarinul (Rosmarinus officinalis), una dintre cele mai populare plante aromatice din bucătărie, este apreciat de secole nu doar pentru gustul pe care îl oferă preparatelor, ci și pentru proprietățile sale medicinale. Originar din zona mediteraneană, rozmarinul a fost folosit de-a lungul timpului în diverse remedii tradiționale, iar cercetările moderne încep să confirme unele dintre beneficiile care i-au fost atribuite.

Legătura dintre rozmarin și memorie

Încă din Grecia și Roma antică, studenții și savanții foloseau rozmarinul în speranța că îi va ajuta să își îmbunătățească memoria și capacitatea de concentrare. Astăzi, oamenii de știință încearcă să afle dacă această credință avea și o bază reală.

Un studiu citat în articol arată că persoanele expuse la aroma de rozmarin au avut rezultate mai bune la teste de memorie comparativ cu cele aflate într-un mediu fără miros.

Specialiștii cred că efectele plantei asupra creierului se explică prin mai multe mecanisme. Rozmarinul stimulează circulația sanguină, inclusiv la nivel cerebral, ceea ce poate favoriza transportul oxigenului și al nutrienților către celulele nervoase. În plus, unele cercetări sugerează că aroma sa poate contribui la reducerea anxietății și la îmbunătățirea somnului, doi factori care influențează direct capacitatea de concentrare și memorare.

Compusul care protejează un neurotransmițător important

Rozmarinul conține mai multe substanțe bioactive care interacționează cu sistemul nervos. Printre acestea se numără 1,8-cineolul, un compus care poate încetini degradarea acetilcolinei, un neurotransmițător esențial pentru procesele de învățare și memorie. Menținerea unui nivel adecvat de acetilcolină este considerată importantă pentru funcționarea cognitivă, mai ales odată cu înaintarea în vârstă.

În același timp, planta este bogată în antioxidanți, compuși care ajută la protejarea celulelor împotriva stresului oxidativ, un proces implicat în îmbătrânirea organismului și în apariția declinului cognitiv.

Acidul carnozic, compusul aflat în centrul cercetărilor

Una dintre cele mai studiate substanțe din rozmarin este acidul carnozic, un compus vegetal cu proprietăți antioxidante și antiinflamatoare.

Potrivit cercetătorilor, acidul carnozic poate contribui la protejarea celulelor nervoase împotriva unor mecanisme asociate cu boala Alzheimer.

În 2025, oamenii de știință au dezvoltat o formă stabilă a acestui compus, denumită diAcCA. În studii preclinice efectuate pe animale, substanța a fost asociată cu îmbunătățirea memoriei, creșterea numărului de conexiuni dintre neuronii creierului și reducerea acumulării proteinelor beta-amiloid și tau, considerate caracteristice bolii Alzheimer.

Rezultatele sunt promițătoare, însă este important de precizat că acestea provin din cercetări efectuate pe șoareci. Sunt necesare studii clinice pe oameni pentru a confirma dacă efectele observate se mențin și la pacienți.

Posibile beneficii și pentru alte afecțiuni

Cercetătorii consideră că diAcCA ar putea avea aplicații și în alte boli în care inflamația joacă un rol important, inclusiv diabetul de tip 2, bolile cardiovasculare și boala Parkinson. Deocamdată, aceste ipoteze se află în faze preliminare de cercetare.

Beneficiile rozmarinului nu se opresc la sănătatea creierului

În medicina tradițională, rozmarinul a fost folosit și pentru susținerea digestiei, reducerea balonării și combaterea inflamației.

Alți compuși prezenți în plantă, precum acidul rozmarinic și acidul ursolic, sunt cunoscuți pentru proprietățile lor antiinflamatoare. Unele cercetări sugerează că rozmarinul ar putea avea beneficii și pentru piele, contribuind la calmarea unor afecțiuni precum acneea sau eczema. De asemenea, acidul carnozic este investigat pentru potențialul său de a proteja pielea împotriva efectelor nocive ale radiațiilor ultraviolete.

Uleiul esențial de rozmarin are și proprietăți antimicrobiene, ceea ce a atras interesul cercetătorilor pentru utilizarea sa în conservarea alimentelor și în dezvoltarea unor aplicații farmaceutice.

Există și precauții

Pentru majoritatea oamenilor, rozmarinul este considerat sigur atunci când este consumat în alimente, ceaiuri sau utilizat în aromaterapie.

Totuși, dozele foarte mari sau suplimentele concentrate pot avea efecte adverse. Consumul excesiv poate provoca vărsături, iar în cazuri rare poate favoriza apariția convulsiilor la persoanele cu epilepsie. De asemenea, femeile însărcinate ar trebui să evite dozele mari, deoarece există ipoteza că acestea ar putea stimula contracțiile uterine.

Specialiștii atrag atenția și asupra posibilelor interacțiuni cu anumite medicamente, inclusiv anticoagulantele. Din acest motiv, persoanele care doresc să utilizeze suplimente pe bază de rozmarin ar trebui să discute în prealabil cu medicul