Fibrele alimentare și sănătatea creierului / De ce vorbesc cercetătorii tot mai des despre conexiunea dintre intestin și memorie

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Fibrele sunt asociate de obicei cu digestia și sănătatea intestinală. Tot mai multe cercetări sugerează însă că acestea ar putea avea un rol important și pentru creier. Specialiștii spun că alimentația bogată în fibre poate influența microbiomul intestinal, inflamația și chiar riscul de declin cognitiv pe termen lung. BBC Future a analizat recent mai multe studii care arată că legătura dintre intestin și creier este mult mai complexă decât se credea în trecut.

Cercetătorii vorbesc tot mai des despre așa-numita „axă intestin-creier”. Aceasta reprezintă sistemul prin care intestinul și sistemul nervos comunică permanent.

Bacteriile intestinale joacă un rol important în acest proces. Atunci când fibrele alimentare sunt fermentate de microbiom, organismul produce compuși numiți acizi grași cu lanț scurt. Aceștia pot influența inflamația, funcționarea barierei intestinale și chiar activitatea cerebrală.

Unele studii sugerează că acești compuși pot traversa inclusiv bariera hematoencefalică și pot influența procesele inflamatorii asociate îmbătrânirii creierului.

Specialiștii spun că inflamația cronică de intensitate redusă este tot mai des asociată cu boli neurodegenerative precum Alzheimer.

Legături între consumul de fibre și riscul de demență

Una dintre cercetările citate de experți a urmărit aproape 3.700 de adulți japonezi timp de aproximativ 20 de ani. Cercetătorii au observat că persoanele care consumau cele mai mari cantități de fibre aveau un risc mai redus de a dezvolta demență comparativ cu cele care consumau foarte puține fibre.

Datele sugerează că fibrele solubile, prezente în ovăz, leguminoase, fructe și unele nuci, ar putea avea un efect protector mai pronunțat.

O altă cercetare realizată în Italia a analizat persoane vârstnice purtătoare ale genei APOE-E4, asociată cu risc crescut de Alzheimer. Studiul a arătat că persoanele care consumau mai multe fibre aveau performanțe cognitive mai bune pe termen lung. Cercetătorii avertizează însă că aceste studii arată asocieri și nu demonstrează direct că fibrele „previn” singure demența.

Mulți oameni consumă prea puține fibre

Experții spun că una dintre problemele majore ale alimentației moderne este deficitul de fibre. În Marea Britanie, recomandarea oficială este de aproximativ 30 grame de fibre pe zi pentru adulți. Datele analizate de cercetători arată însă că majoritatea oamenilor consumă semnificativ mai puțin. Fenomenul este observat și în alte state occidentale, unde alimentația modernă conține tot mai multe produse ultraprocesate și tot mai puține alimente vegetale integrale.

Fibrele se găsesc în legume, fructe, ovăz, leguminoase, nuci, semințe sau cereale integrale.  Nutriționiștii spun că aceste alimente oferă nu doar fibre, ci și antioxidanți, vitamine și polifenoli care pot susține sănătatea vasculară și cerebrală.

Alimentația modernă și „foametea” microbiomului

Specialiștii spun că bacteriile intestinale depind de fibre pentru a funcționa corect. Atunci când dieta este săracă în fibre, anumite bacterii pot începe să afecteze stratul protector al intestinului. Acest lucru poate favoriza inflamația și dezechilibrele microbiomului.

Unii cercetători avertizează că alimentația bazată excesiv pe produse ultraprocesate și foarte sărace în fibre ar putea contribui indirect la probleme cognitive și neurologice pe termen lung.

În mod ironic, fibrele au fost considerate mult timp partea „mai puțin interesantă” a alimentației. Nu au gust spectaculos și nu promit transformări rapide peste noapte. Totuși, cercetătorii descoperă acum că exact aceste componente aparent banale pot avea efecte importante asupra creierului și îmbătrânirii cognitive.

Poate că microbiomul intestinal nu este atât de impresionant pe Instagram precum un supliment exotic. Dar, potrivit cercetătorilor, pare să muncească mult mai serios în culise.