Mai puțin de jumătate dintre fermele Uniunii Europene au acces la internet. România se află mult sub media comunitară

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Aproximativ 43% dintre fermele din Uniunea Europeană aveau acces la internet în 2023, potrivit datelor publicate de Eurostat. Nivelul de conectare diferă însă considerabil între statele membre și este influențat puternic de dimensiunea economică a exploatațiilor agricole.

Cele mai ridicate ponderi au fost înregistrate în unele state din nordul și centrul Europei. Toate fermele analizate din Danemarca aveau acces la internet.

Procente de peste 90% au mai fost raportate în Germania, Slovacia, Letonia, Cehia și Austria. În Germania, proporția a ajuns la aproximativ 96,5%, iar în Slovacia și Letonia a depășit 94%.

La polul opus, numai 2,8% dintre fermele din Portugalia au declarat că beneficiază de acces la internet. Ponderi reduse au fost raportate și în Cipru, cu 5,2%, Grecia, cu 6,4%, și Italia, cu aproximativ 12,9%.

Spania s-a situat, de asemenea, sub media europeană, cu aproximativ 19,2% dintre exploatații conectate. Datele provin din Ancheta privind structura exploatațiilor agricole din 2023.

Mai puțin de un sfert dintre fermele românești aveau internet

În România, aproximativ 23,6% dintre fermele cuprinse în analiza Eurostat aveau acces la internet. Proporția este cu aproape 20 de puncte procentuale sub media Uniunii Europene.

Datele indică aproximativ 228.000 de exploatații conectate, dintr-un total de peste 968.000 incluse în statistică. Analiza nu cuprinde cele mai mici ferme, aflate sub pragurile fizice stabilite prin regulamentul european privind statisticile agricole integrate.

România se situează peste Portugalia, Cipru, Grecia, Italia și Spania, dar rămâne în urma majorității statelor membre. Diferența reflectă atât accesul la infrastructură, cât și structura agriculturii românești, caracterizată printr-un număr mare de exploatații mici.

Fermele mari sunt mult mai bine conectate

Dimensiunea economică a fermei este unul dintre cei mai importanți factori care influențează digitalizarea. Aproximativ 74% dintre exploatațiile europene cu o producție standard de cel puțin 100.000 de euro aveau acces la internet. În cazul fermelor cu o producție standard mai mică de 2.000 de euro, procentul cobora la aproximativ 21%. Ratele de conectare au crescut aproape constant odată cu dimensiunea economică a exploatațiilor.

Diferențe și mai mari apar în utilizarea instrumentelor digitale avansate. Numai aproximativ 11% dintre fermele europene foloseau sisteme informatice pentru administrarea activității.

Franța a avut cea mai ridicată rată de utilizare, de aproximativ 60%. În România, asemenea sisteme erau folosite de numai 0,4% dintre fermele analizate, una dintre cele mai mici ponderi din Uniunea Europeană.

Roboții agricoli, utilizați de puține exploatații

Utilizarea roboților a rămas redusă la nivel european. Aproximativ 7% dintre ferme foloseau echipamente capabile să funcționeze autonom, fără intervenția directă și permanentă a unei persoane. Țările de Jos au înregistrat cea mai ridicată rată de utilizare, de aproximativ 35%. În România, roboții agricoli erau utilizați de aproximativ 3,3% dintre exploatațiile incluse în analiză.

Eurostat arată că tehnologiile digitale pot îmbunătăți productivitatea, pot reduce necesarul de forță de muncă și permit utilizarea mai precisă a îngrășămintelor, apei și produselor pentru protecția plantelor. Adoptarea lor rămâne însă inegală, din cauza costurilor ridicate, a infrastructurii insuficiente și a competențelor digitale limitate.