România cere o Politică Agricolă Comună solidă și echitabilă / Senatorul Sebastian Cernic, în Parlamentul European: „Fermierii români au dreptul la subvenții egale pe hectar cu ceilalți fermieri din Uniunea Europeană”

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

România solicită menținerea unui buget agricol separat și stabil după 2027, respinge cofinanțarea națională obligatorie a plăților directe și cere egalizarea subvențiilor acordate fermierilor din statele membre, a transmis senatorul Sebastian Cernic în cadrul Dialogului Raportorilor organizat de Parlamentul European.

Senatorul Sebastian Cernic a prezentat oficial poziția Senatului României privind reforma Politicii Agricole Comune (PAC) pentru perioada 2028-2034, în cadrul Dialogului Raportorilor desfășurat la Parlamentul European.

Potrivit acestuia, una dintre principalele solicitări ale României este păstrarea unui buget distinct pentru agricultură și respingerea ideii de comasare a fondurilor agricole într-un fond comun european.

„Solicităm menținerea unui buget separat și stabil pentru agricultură. Respingem tăierea fondurilor și comasarea lor într-un fond comun. Finanțarea trebuie să rămână clară și garantată prin Pilonul de plăți directe și Pilonul de dezvoltare rurală”, a declarat președintele Comisiei pentru agricultură din Senat.

Cernic: „Viitoarea Politică Agricolă Comună trebuie să se bazeze pe stabilitate, flexibilitate și simplificare reală”

În intervenția sa, Cernic a avertizat că noua arhitectură propusă pentru PAC riscă să aducă mai multă birocrație decât simplificare.

„Considerăm că viitoarea Politică Agricolă Comună trebuie să se bazeze pe stabilitate, flexibilitate și simplificare reală. Simplificarea nu ar trebui să se limiteze la schimbări terminologice. Fără suficientă claritate și predictibilitate, există riscul apariției unor interpretări divergente între statele membre”, a afirmat acesta.

Senatul României critică, de asemenea, introducerea unor noi mecanisme administrative, precum Planul Unic sau noul mecanism de gestionare a fermelor.

„Noile concepte generează o povară administrativă suplimentară fără a garanta o simplificare autentică”, a susținut senatorul.

România cere convergența subvențiilor

Un alt punct important al poziției prezentate la Bruxelles vizează egalizarea plăților directe acordate fermierilor din Uniunea Europeană.

„Fermierii români au dreptul la subvenții egale pe hectar cu ceilalți fermieri din Uniunea Europeană. Concurența pe piața unică trebuie să fie complet corectă”, a transmis Sebastian Cernic.

Acesta a reiterat necesitatea finalizării procesului de convergență externă a plăților directe, astfel încât agricultorii din toate statele membre să beneficieze de un nivel echitabil de sprijin.

Senatul respinge cofinanțarea națională a plăților directe

România se opune și introducerii cofinanțării naționale obligatorii pentru plățile directe, măsură care, în opinia senatorului, ar putea crea diferențe majore între fermierii europeni.

„Nu susținem introducerea cofinanțării naționale pentru plățile directe, deoarece aceasta ar conduce la naționalizarea Politicii Agricole Comune, ar crea disparități între fermierii din UE și ar afecta caracterul unitar al pieței interne”, a declarat Cernic.

Totodată, Senatul României respinge aplicarea obligatorie a mecanismelor de degresivitate și plafonare a subvențiilor, argumentând că acestea ar putea afecta competitivitatea fermelor medii și mari, considerate importante pentru securitatea alimentară.

Mai multe fonduri pentru digitalizare și gestionarea riscurilor

În intervenția sa, senatorul a pledat pentru consolidarea instrumentelor de gestionare a riscurilor și pentru investiții în tehnologii moderne.

„Susținem prevederi mai puternice privind gestionarea riscurilor, inovarea și digitalizarea, precum și investiții în tehnologii critice, sisteme inteligente de monitorizare și instrumente de analiză a datelor”, a afirmat acesta.

La finalul discursului, Sebastian Cernic a transmis că România susține „o Politică Agricolă Comună solidă, echitabilă și orientată către fermieri”, care să asigure reziliența sectorului agroalimentar european, securitatea alimentară și dezvoltarea zonelor rurale, păstrând în același timp un buget dedicat agriculturii.