Canicula și seceta prelungită îi pun pe fermierii din Maramureș într-o situație tot mai dificilă. Apa din fântâni, râuri și bazinele de captare a scăzut, culturile sunt udate în regim limitat, iar legumicultorii avertizează că, dacă lipsa apei din sol continuă, recoltele s-ar putea înjumătăți. Efectele nu se vor opri însă la poarta fermelor: consumatorii ar putea găsi în final legume mai scumpe sau mai multe produse din import, transmite AGERPRES.
„Suntem într-o situaţie limită şi facem zilnic eforturi mari pentru a nu pierde culturile de vară”, spune Vasile Tinc, vicepreședintele Asociației Legumicultorilor Maramureș.
Problema cea mai mare este lipsa apei. Nivelul a scăzut puternic atât în fântâni, cât și în bazinele de captare și în râuri, astfel încât fermierii au fost nevoiți să reducă inclusiv udările de dimineață și de seară.
„Aplicăm udări limitate pentru a menţine o rezervă de apă de pe o zi pe alta. Necazul e că a scăzut mult şi apa din bazinele de captare pentru că văile sau micile pârâuri au nivel foarte scăzut”, explică Vasile Tinc.
Într-o situație ceva mai bună se află producătorii ale căror terenuri sunt în apropierea râurilor Someș și Lăpuș. Apa există încă, dar nivelurile sunt foarte scăzute, iar pomparea se face, potrivit fermierului, „în regim de avarie”.
O altă variantă încercată a fost transportarea apei cu cisterne din alte zone.
„Am încercat să aducem apă cu cisternele din alte locuri, însă a fost aproape imposibil. Nimeni nu prea e dispus să ofere apă. Fiecare se gândeşte la necesităţile proprii”, spune Tinc.
Fermierul consideră că vara anului 2026 este mai dificilă decât alți ani marcați de episoade de secetă, iar efectele nu sunt limitate la producătorii de legume.
„Nu vreau să par panicard, dar, după mulţi ani de secetă de scurtă durată, vara anului 2026 se dovedeşte a fi mult mai problematică. Şi asta nu se întâmplă doar legumicultorilor, ci întregului lanţ din domeniul agricol.”
Lipsa apei din sol pentru perioade lungi poate duce, avertizează acesta, la uscarea plantelor și a pomilor fructiferi.
„Recoltele se vor înjumătăţi, iar afectaţi sunt producătorii care au investit, dar şi cumpărătorii care la final vor vedea preţuri crescute sau produse importate”, spune vicepreședintele Asociației Legumicultorilor Maramureș.
Potrivit acestuia, primele temperaturi de peste 35 de grade Celsius au început să fie observate în zonă în vara anului 2011, iar de atunci temperaturile au crescut, în timp ce apa disponibilă pentru irigarea culturilor legumicole a devenit tot mai greu de găsit.
Producătorii nu au așteptat însă ca problema să se rezolve de la sine.
Unii au forat puțuri pentru a găsi noi surse de apă, alții au captat văi mici și au transportat apa prin cădere, iar alți fermieri au cumpărat bazine de mari dimensiuni pentru depozitarea apei direct în câmp.
Proprietarii de sere au ajuns să colecteze inclusiv apa de ploaie în recipiente de câte 1.000 de litri pentru a avea o rezervă.
Utilizarea apei din sistemul public nu este considerată o soluție.
„A uda grădina din sistemul public nu e soluţie, deoarece apa e foarte scumpă şi poţi crea probleme marilor consumatori, adică populaţiei. Aşa că singura soluţie e găsirea unei resurse de apă cât mai aproape de grădini sau plantaţii”, explică Tinc.
Forarea unui puț poate costa însă peste 5.000 de euro, o investiție pe care, spune el, majoritatea legumicultorilor nu și-o permit.
Problema nu este doar lipsa precipitațiilor. Temperaturile extreme afectează direct plantele.
„Clima s-a schimbat destul de brusc, temperaturile caniculare arată acest lucru. În fapt, dacă la umbră se înregistrează 39 de grade Celsius cum a fost ieri, temperatura măsurată la nivelul solului poate depăşi uşor 42 de grade Celsius. Solul frige, iar plantele de cultură sunt afectate serios”, spune fermierul.
În aceste condiții, producătorii vor trebui să se adapteze inclusiv prin alegerea unor soiuri mai potrivite noilor condiții climatice.
„Fără apă, legumicultura nu poate exista, produce şi hrăni populaţia. Agricultura, dar şi legumicultura viitorului va fi o adevărată provocare pentru cei în domeniu care trebuie să caute soluţii, adaptare, resurse de apă, soiuri de legume potrivite noilor condiţii climaterice. Dacă nu ne orientăm rapid, putem avea o problemă fără ieşire şi toată lumea va fi afectată”, avertizează Tinc.
Situația dificilă este confirmată și de Mirela Vereș, directorul Centrului de Consultanță Maramureș – Agrocentrum.
Aceasta spune că legumicultorii sunt cei mai afectați de temperaturile extreme, alături de pomicultori și crescătorii de oi și vite.
„Legumicultorii sunt printre cei mai expuşi şi nevoia de apă, zilnică, în udarea culturilor a devenit problematică. Oamenii fac eforturi deosebite pentru a salva culturile de roşii, vinete, ardei, gogoşari şi alte leguminoase”, spune Mirela Vereș.
Problema apei a ajuns însă și pe pășuni.
Proprietarii stânelor de oi reușesc cu dificultate să asigure apa animalelor pe munte, după ce debitele pâraielor și izvoarelor au scăzut. Crescătorii de bovine semnalează, la rândul lor, că nivelul apei din fântânile aflate pe pășuni este foarte redus.
Nici livezile nu au scăpat de efectele secetei.
Potrivit Mirelei Vereș, pomicultorii au observat în ultimele zile cantități importante de mere și pere căzute la pământ, un indiciu că rădăcinile pomilor nu mai găsesc suficientă apă în sol.
În județul Maramureș, agricultorii mijlocii funcționează și sub formă de asocieri în mai multe domenii, pentru a avea o prezență mai eficientă pe piață și pentru a putea participa la târgurile de profil.
Vă rugăm să păstrați un ton respectuos în comentarii.
Limbajul ofensator, injuriile, comentariile instigatoare la ură sau postarea repetată și abuzivă a aceluiași mesaj pot duce la ștergerea comentariului și, în unele cazuri, la suspendarea temporară a dreptului de a comenta.
Comunitatea noastră este despre pasiunea pentru mâncare, rețete și experiențe culinare, iar discuțiile sunt binevenite atât timp cât rămân civilizate și constructive. Vă mulțumim că ne ajutați să păstrăm un spațiu plăcut pentru toți