Presa din Ungaria: România a devenit o piață strategică pentru exporturile de lactate. „Este o mină de aur” pentru industria alimentară ungară

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

România a devenit una dintre cele mai importante piețe pentru industria lactatelor din Ungaria, pe fondul dependenței tot mai mari de importuri, deși se află în topul producătorilor de lapte crud din Uniunea Europeană. Publicația economică maghiară Világgazdaság, citată de Rador Radio România, descrie piața românească drept „o mină de aur” pentru unul dintre cei mai importanți jucători ai industriei alimentare din țara vecină.

Analiza se bazează pe un raport publicat recent de Consiliul Concurenței, potrivit căruia Ungaria a asigurat între 67% și 78% din importurile de produse lactate ale României în perioada 2014–2025, fiind principalul furnizor extern al pieței românești, conform Economedia.

Deși România produce anual aproximativ 4,4 milioane de tone de lapte crud și ocupă locul al zecelea în Uniunea Europeană la acest indicator, doar aproximativ o treime din producție ajunge în procesare industrială. Din acest motiv, țara se află abia pe locul 17 în UE în ceea ce privește cantitatea de lapte colectată de procesatori.

Potrivit raportului, problema nu este lipsa materiei prime, ci structura sectorului zootehnic. Aproximativ trei sferturi dintre fermele de vaci de lapte au mai puțin de cinci animale, ceea ce limitează mecanizarea, investițiile în infrastructura de răcire și colectare și capacitatea de a furniza constant lapte către procesatori. În plus, randamentul mediu este de numai 3.580 kg de lapte pe vacă, față de media europeană de 8.450 kg.

Aceste vulnerabilități au creat oportunități pentru exportatorii ungari, care pot livra volume constante de lapte, iaurturi, produse lactate fermentate, brânzeturi, unt și smântână. Avantajele sunt reprezentate de proximitatea geografică, infrastructura de procesare mai dezvoltată și libera circulație a mărfurilor în cadrul pieței unice europene.

Raportul mai arată că industria românească este concentrată în principal pe produse cu valoare adăugată redusă. Producția anuală de lapte de consum este de aproximativ 387.000 de tone, iar cea de iaurt, chefir și alte produse fermentate însumează circa 231.000 de tone. Împreună, aceste categorii reprezintă peste 70% din producția procesată, în timp ce brânzeturile, untul și produsele pe bază de smântână au o pondere mai redusă.

În același timp, necesarul de import continuă să crească. Cantitatea de lapte crud colectată de procesatorii români a scăzut de la 1,235 milioane de tone în 2024 la aproximativ 1,1 milioane de tone în 2025, în timp ce importurile de lapte crud au crescut cu aproape 40% în 2024.

Importurile de produse lactate finite s-au apropiat de un miliard de euro în 2025, iar deficitul comercial al României în acest sector a ajuns la aproximativ 700 de milioane de euro, ceea ce transformă piața românească într-una strategică pentru exportatorii ungari, în special pentru produsele cu valoare adăugată ridicată.

Consiliul Concurenței subliniază însă că importurile nu reprezintă cauza dificultăților din sectorul românesc al lactatelor, ci efectul unor probleme structurale. Autoritatea recomandă consolidarea cooperării dintre fermieri, facilitarea accesului la finanțare și dezvoltarea unor relații comerciale mai stabile între producători și procesatori.

În paralel, industria lactatelor din Ungaria traversează o perioadă dificilă. Potrivit Consiliului pentru Produse Lactate din această țară, prețul de achiziție al laptelui crud a scăzut cu aproape 30% în ultimele cinci luni, de la aproximativ 200 de forinți/kg la 138 de forinți/kg, iar prețul laptelui destinat exportului a coborât chiar sub 100 de forinți/kg, ceea ce pune presiune asupra producătorilor și procesatorilor ungari.