Cârnatul care a devenit simbol național al elvețienilor / Povestea cervelasului, alimentul nelipsit de la niciun grătar

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Fiecare țară are un aliment care îi definește identitatea culinară. Pentru Elveția, unul dintre cele mai reprezentative produse nu este nici ciocolata și nici brânza, ci cervelasul, un cârnat considerat de mulți drept adevăratul simbol gastronomic al țării.

Potrivit experților în patrimoniu culinar elvețian, cervelasul este consumat în toate regiunile țării și de toate categoriile sociale. Olivier Girardin, președintele Asociației Elvețiene a Patrimoniului Culinar, a declarat pentru Swissinfo că, dacă ar trebui ales un singur produs emblematic pentru Elveția, acesta ar fi cervelasul.

Popularitatea sa este impresionantă. În Elveția sunt produse anual aproximativ 160 de milioane de bucăți, ceea ce înseamnă aproape 20 de cervelas pentru fiecare locuitor.

Regele grătarelor de vară

Cervelasul este asociat în special cu sezonul cald și cu sărbătoarea națională a Elveției, celebrată la 1 august. Pentru mulți elvețieni, amintirea copilăriei este legată de cârnații cervelas pregătiți pe foc de lemne în timpul excursiilor, taberelor și picnicurilor. Acesta este unul dintre motivele pentru care produsul are o încărcătură emoțională aparte.

Există chiar și dezbateri aprinse despre modul corect de preparare. Unii susțin că trebuie crestat doar la capete înainte de a fi pus pe grătar. Alții preferă să fie tăiat pe lungime. Nici discuțiile despre muștar, maioneză sau consumul în stare crudă nu lipsesc.

Ce conține, de fapt, cervelasul

Deși este considerat un produs tradițional, nu există o rețetă oficială unică. Totuși, baza este aceeași în întreaga Elveție. Cervelasul este preparat în principal din carne de porc, completată cu cantități mai mici de carne de vită, slănină și șorici de porc. Amestecul este condimentat cu ingrediente precum piper, coriandru, nucșoară, usturoi și cuișoare.

Numele său provine din termenul latin „cerebellum”, care înseamnă creier. Cu toate acestea, produsul modern nu conține creier. Ingredientul a dispărut din rețetă cu mult timp în urmă, iar utilizarea acestui organ este interzisă după criza encefalopatiei spongiforme bovine, cunoscută popular drept „boala vacii nebune”.

După preparare, cârnații sunt afumați și apoi gătiți, putând fi consumați atât reci, cât și fierți, prăjiți sau preparați pe grătar.

O criză care a șocat Elveția

Puține produse alimentare au provocat atâta emoție națională precum cervelasul. Între 2006 și 2008, producția a fost amenințată de o problemă aparent banală: lipsa membranelor naturale necesare pentru prepararea cârnaților. Acestea proveneau în mare parte din Brazilia, însă importurile au fost restricționate din motive sanitare, în contextul măsurilor luate împotriva bolii vacii nebune. Situația a fost descrisă de presa elvețiană drept o adevărată „tragedie națională”. Subiectul a ajuns inclusiv în Parlament, iar autoritățile au fost presate să găsească rapid soluții pentru salvarea produsului.

În cele din urmă, importurile au fost reluate în condiții stricte. Astăzi, producătorii elvețieni utilizează membrane provenite în principal din Brazilia, dar și din Uruguay, Argentina și Paraguay.

Mai mult decât un simplu cârnat

Istoricii gastronomiei spun că succesul cervelasului nu se explică doar prin gust. Produsul este asociat cu ideea de comunitate și cu experiențe comune trăite de generații întregi. Într-o țară caracterizată prin diversitate lingvistică și culturală, cervelasul este unul dintre puținele alimente consumate și apreciate în mod egal în toate regiunile. Poate tocmai de aceea, pentru mulți elvețieni, cervelasul este mai mult decât un preparat tradițional. Este o parte a identității naționale, la fel de importantă precum munții, ceasurile sau ciocolata pentru care Elveția este cunoscută în întreaga lume.