Sistemele alimentare globale se află la o răscruce critică, în fața provocării duble de a asigura securitatea alimentară și de a respecta angajamentele climatice din Acordul de la Paris. În ciuda importanței acestui sector, doar 4% din finanțarea climatică globală este alocată sistemelor alimentare, ceea ce evidențiază un dezechilibru major între necesitatea decarbonizării accelerate și investițiile actuale, notează POLITICO.
Deși accentul este adesea pus pe agricultură și pe promovarea unor diete sănătoase, transformarea sistemelor alimentare este mult mai complexă. Este esențial să se acționeze pe întreg lanțul valoric agroalimentar, inclusiv în segmentul denumit „mijlocul ascuns” – care reprezintă activitățile dintre producătorii agricoli și consumatori. Acest segment, deseori neglijat, joacă un rol crucial în reziliența lanțurilor de aprovizionare și în securitatea alimentară globală.
Ce reprezintă „mijlocul ascuns”?
Conceptul de „mijloc ascuns” a fost introdus pentru prima dată de Dr. Thomas Reardon în 2015 și include activități precum procesarea, logistica, depozitarea, ambalarea și manipularea produselor alimentare. Aceste activități generează 18% din emisiile de gaze cu efect de seră din sectorul alimentar, dar contribuie semnificativ la stabilitatea socială și dezvoltarea economică, aducând până la 40% din valoarea economică adăugată în sistemele alimentare.
Prin eficientizarea acestui segment, se pot evita pierderile și risipa alimentară, ceea ce contribuie la decarbonizarea sistemului alimentar. În același timp, „mijlocul ascuns” sprijină dezvoltarea economică, oferă certitudine piețelor pentru fermieri și stimulează implementarea bunelor practici agricole.
Investiții pentru o schimbare reală
Pentru a transforma sistemele alimentare, este necesar să se reechilibreze finanțarea climatică. Guvernele și autoritățile de reglementare trebuie să sprijine întreprinderile mici și mijlocii, care reprezintă majoritatea acestui sector, prin granturi și împrumuturi preferențiale. Astfel, producătorii alimentari pot investi în soluții care reduc emisiile de gaze cu efect de seră, consumul de energie și apă, dar și pierderile alimentare.
Un exemplu notabil este o fabrică de lactate din China, recunoscută de Forumul Economic Mondial ca fiind o „fabrică-far” sustenabilă. Prin implementarea tehnologiilor inteligente din Industria 4.0, aceasta a redus cu 60% defectele de calitate, prevenind risipa alimentară, și a scăzut consumul de energie cu 43%.
O prioritate globală
În contextul în care obiectivul de a limita creșterea temperaturii globale la 1,5°C până în 2100 este în pericol, investițiile în atenuarea și adaptarea schimbărilor climatice trebuie să fie direcționate acolo unde impactul este cel mai mare – în sistemele alimentare, inclusiv în „mijlocul ascuns” al lanțului agroalimentar.
Integrarea unor politici alimentare cuprinzătoare în noile contribuții naționale determinate (NDCs 3.0), programate pentru 2025, este esențială. Acest demers poate transforma radical sistemele alimentare, contribuind la atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD) și la reducerea emisiilor globale.
