Piața laptelui și a produselor lactate: Uniunea Europeană acoperă peste 50% din exporturi la nivel mondial; care sunt primele 15 state exportatoare
E prima scădere a producției de lapte de vacă din ultimii trei ani. În 2018 a crescut cu 10,6% față de 2017, iar în 2019 cu 5% față de 2018. Cantitativ, creșterea producției a fost în 2018 de 9.000 de tone față de 2017 și în 2019 de 13.000 de tone față de 2018, potrivit Observatorului European al Laptelui.
În aprilie 2020, însă, a fost colectat cu 4% mai puțin lapte decât în aprilie 2019. Cantitativ înseamnă 4000 de tone. Scăderi mai mari au înregistrat în procente Croația, 4,2 %, cantitativ Franța, 15.000 de tone și Suedia, 4000 de tone, ca România.
Țări care au mai înregistrat scăderi ale producției de lapte de vacă au fost: Danemarca ( 0,6% ), Franța ( 0,7% ), Suedia ( 1,7%), Malta ( 1,9% ), Grecia ( 2,1%), Lituania ( 2,5% ) și Letonia ( 2,9%).
Cantitativ, Grecia a pierdut 1000 de tone, Croația 2000 t, Lituania 2000 t, Letonia 3000 t, Danemarca 3000 t,.
Creșteri ale producției în aprilie 2020 față de aprilie 2019 au înregistrat, cantitativ, Irlanda 34.000 t, Italia 27.000 t, Olanda 20.000 t, Spania 16.000 t, Belgia 11.000 t și Cehia 10.000 t.
Productivitatea pe cap de vacă de lapte în România este cea mai scăzută din Uniunea Europeană: 3279 kg/cap de vacă în 2018. Cele mai productive sunt vacile din Danemarca: 9851 kg/cap de vacă de lapte. Productive sunt și vacile din Estonia, 9353 kg/cap de vacă și cele din Olanda, 9.079 kg/cap de vacă.
Numărul vacilor cu lapte din România a fost în 2019 de 1.131.000 de capete. Din 2017, efectivele au început să scadă: 1.175.000 de vaci cu lapte în 2017, 1.158.000 în 2018. Scăderea a avut loc după un trend crescător între 2013 și 2016. În 2016, numărul vacilor cu lapte a fost 1.193.000 de capete.
În aprilie 2020, prețul laptelui în România a fost mai mare decât în aprilie 2019: 31.74 euro/100 kg față de 30,22 euro/100 kg.
