Ultimul raport public detaliat privind reziduurile de pesticide din fructe și legume datează din 2015; ulterior, au fost publicate numai rezumate, din care lipsesc datele despre fructele și legumele din import Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor a postat în 2016 ultimul raport național privind reziduurile de pesticide din legumele și fructele comercializate pe piața românească, atât din producția internă, cât și provenind din importuri. Acela a fost însă un rezumat. Rapoartele detaliate au fost publicate anual, începând cu 2007 până în 2015, inclusiv.
Lantulalimentar.ro a consultat toate rapoartele publicate pe siteul ansvsa.ro și a realizat o analiză publicată sub titlul: ”Românii, pătlăgelele și pesticidele” . Rapoartele pentru perioada 2007 – 2015 sunt detaliate, conținând soiurile de fructe și legume analizate, numele pesticidelor descoperite, valorile reziduurilor depistate în fructe și legume, inclusiv depășiri ale nivelului maxim admis, atât pentru produsele din import, cât și din producția internă.
ANSVSA este una dintre instituțiile românești membre ale Sistemului Rapid de Alertă pentru Alimente și Furaje ( SRAAF ). Celelalte instituții membre sunt: Ministerul Sănătăţii, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale și Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor.
MADR a publicat pe siteul propriu, la rubrica Fitosanitar/Reziduuri de pesticide în fructe și legume, rapoartele aferente anilor 2017 și 2018, dar acestea sunt rezumate și nu conțin informații despre fructele și legumele importate atât din spațiul european, cât și din afara UE, așa cum conțin rapoartele din perioada 2007 – 2015. Absența acestor informații lipsește publicul de posibilitatea de a face comparații între legumele și fructele din România și cele din spațiul U și din afara UE.
În 2016, au fost prelevate în total 4692 probe de supraveghere, care au inclus fructe, legume, cereale, produse prelucrate (inclusiv alimente pentru copii), produse de origine animală. Din acestea, 2675 au fost produse în România, 416 de probe au fost produse în UE, iar 1538 de probe au fost produse în afara UE. Comparativ cu 2015, în 2016 numărul de probe cu reziduuri mai mici decât CMR a rămas constant ( 26% în 2015 ), iar numărul de probe cu depășiri a scăzut (de la 1, 9% în 2015 la 1,6 în 2016). Au fost depistate depășiri ale nivelului maxim admis la: salată, cartofi, căpșune, piersici și pătrunjel. Cea mai mare concentraţie a fost pentru chlorothalonil 15,435 mg / kg detectată în salată.
În anul 2017, au fost analizate 913 probe de legume din care 329 ( 36 % ) au avut reziduuri de pesticide: 320 cu valori mai mici decât nivelul maxim admis, iar 9 cu valori peste LMA ( o probă de pătrunjel frunze, o probă de ceapă verde, o probă de roșii și șase probe de salată verde ).
Numărul de probe cu pesticide a crescut în 2017 față de 2016 de la 33% la 36%.
În anul 2018, au fost analizate 794 de probe de legume, din care un număr de 252 ( 31,61% ) au avut reziduuri de pesticide. Din acestea, 244 de probe au avut reziduuri sub limitele maxime admise ( LMA ), iar 7 probe ( 0.88 % ) au fost neconforme ( 3 probe de salată, 2 probe de ceapă verde, o probă de țelină frunze și o probă de castraveți cornișon ). Numărul de probe cu reziduuri de pesticide a crescut în 2018 față de 2017, de la 36% la 37%.
MADR a publicat constant comunicate de presă pe siteul instituției, prin care a informat publicul că fructele și legumele românești sunt sigure pentru consum. Autoritățile românești, membre ale SRAAF, au încetat însă să publice acele rapoarte detaliate, care să cuprindă toate datele privind reziduurile de pesticide din legume și fructe. Este un regres în ce privește transparența instituțională manifestată în perioada 2007 – 2015.
