Ouăle free-range ar putea avea un impact mai mare asupra mediului decât cele de la găinile crescute în cuști. Ce a descoperit un nou studiu

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Alegerea ouălor provenite de la găini crescute în aer liber poate părea, la prima vedere, o opțiune mai bună. Un nou studiu arată însă că trecerea de la sistemele cu cuști la cele free-range sau organice poate avea consecințe mai complexe asupra mediului.

Cercetătorii au analizat și comparat opt scenarii pentru producția de ouă din Marea Britanie, de la sisteme bazate integral pe cuști până la cele organic free-range, menținând constantă cantitatea totală de ouă produsă, potrivit Food and Wine.

Studiul, publicat în revista științifică Royal Society Open Science, a fost realizat de o echipă condusă de Oliver Martinic, cercetător independent din Croația, și Harriet Bartlett, de la Smith School of Enterprise and the Environment din cadrul Universității Oxford.

Cercetătorii au constatat că înlocuirea completă a actualului sistem britanic, care include producție în cuști, barn, free-range și organic, cu un sistem integral organic free-range ar putea crește emisiile de gaze cu efect de seră cu aproximativ 61% și ar necesita aproape de două ori mai mult teren pentru producerea aceleiași cantități de ouă.

Chiar și o trecere parțială de la sistemele cu cuști către barn, free-range și organic ar putea crește emisiile cu aproximativ 6%, potrivit rezultatelor studiului.

De ce ouăle free-range pot avea un impact mai mare asupra mediului

Unul dintre factorii importanți este eficiența cu care găinile transformă furajele în ouă.

Găinile crescute în cuști transformă furajele în ouă mai eficient decât cele care au mai mult spațiu pentru deplasare. Pentru a produce aceeași cantitate de ouă în sistemele free-range sau organice este, astfel, nevoie de mai multă hrană și de mai multe păsări, ceea ce înseamnă și mai multe resurse pentru creșterea și întreținerea acestora.

Producția furajelor a fost cea mai importantă sursă de emisii de gaze cu efect de seră în toate sistemele analizate.

Sistemele organic free-range au avut cel mai mare potențial de eutrofizare. Eutrofizarea este un proces prin care cantități prea mari de nutrienți, precum azotul și fosforul provenite din dejecțiile păsărilor, ajung în apă, reduc nivelul de oxigen și pot afecta ecosistemele acvatice.

În cazul sistemelor barn, care permit găinilor să se deplaseze liber în interior, dar nu sunt același lucru cu sistemele cu cuști, impactul asupra acidificării a fost cel mai ridicat, în principal din cauza consumului mai mare de energie.

Sistemele cu cuști au avut cea mai mică rată a mortalității

Studiul a analizat și rata mortalității găinilor în diferitele sisteme de producție.

Aceasta a fost de:

• 2,5% în cazul cuștilor îmbunătățite;
• 6% în sistemele barn;
• 7% în sistemele free-range;
• 8% în sistemele organic free-range.

Când cercetătorii au extrapolat aceste date la nivelul producției de ouă din Marea Britanie, au estimat că o trecere completă la un sistem free-range neorganic ar putea duce la aproximativ 440.000 de decese suplimentare ale găinilor pe an, comparativ cu actuala combinație de sisteme de producție.

În cazul unei treceri complete la producția organic free-range, estimarea ajunge la aproximativ 1 milion de decese suplimentare.

„Diferențele în performanța producției dintre sistemele de creștere pot conduce la consecințe neintenționate”, a explicat Oliver Martinic pentru Phys.org.

Harriet Bartlett a precizat că scopul cercetării este de a ajuta producătorii și consumatorii să găsească cele mai bune modalități de a echilibra aceste compromisuri, astfel încât bunăstarea animalelor, impactul asupra mediului și producția de alimente să fie analizate împreună, nu separat.

O limitare importantă: datele au aproape 20 de ani

Rezultatele studiului trebuie însă privite și prin prisma unei limitări importante: cercetarea s-a bazat pe date care au aproape 20 de ani.

Autorii au folosit cel mai recent set complet de date disponibil pentru compararea celor patru sisteme de creștere analizate. Experții din afara echipei de cercetare avertizează însă că producția de ouă s-a schimbat semnificativ de la momentul colectării datelor.

Ilias Kyriazakis, cercetător la Queen’s University Belfast, ale cărui date din 2010 au fost folosite în analiză, a catalogat studiul drept „defectuos din punct de vedere metodologic”, într-o reacție transmisă Science Media Centre.

El a susținut că cercetarea nu ține suficient cont de schimbările produse în sectorul ouălor în anii care au trecut de la colectarea datelor. Kyriazakis a mai spus că autorii nu au luat suficient în calcul erorile asociate datelor utilizate, iar rezultatele devin mult mai spectaculoase atunci când acestea sunt extrapolate la nivelul întregii Marii Britanii.

Totuși, cercetătorul a fost de acord cu concluzia generală a studiului potrivit căreia impactul asupra mediului și bunăstarea animalelor trebuie analizate împreună atunci când sunt evaluate schimbările către sisteme de producție fără cuști.

Studiul nu pledează pentru revenirea la cuști restrictive

Autorii cercetării precizează că rezultatele nu reprezintă un argument pentru revenirea la sistemele restrictive de creștere în cuști.

„Acest lucru nu înseamnă că preocupările legate de ouăle provenite de la găini crescute în cuști trebuie ignorate sau că ar trebui să revenim la sisteme restrictive”, a subliniat Harriet Bartlett.

Cercetătoarea spune că fermele și consumatorii trebuie să fie conștienți de toate efectele asociate metodelor prin care sunt produse alimentele.