O nouă rasă românească de capre va produce lapte fără gust de capră/Ionică Nechifor, cercetător: „În anii următori vom veni în fața fermierilor cu o nouă creație biologică”

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

La Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Creșterea Ovinelor și Caprinelor Popăuți, din județul Botoșani, cercetătorii lucrează la o nouă creație biologică obținută prin încrucișarea caprelor locale cu reproducători masculi din rasa Anglo-Nubiană.

Obiectivul este ambițios: un animal mai productiv, adaptat condițiilor locale, care să dea un lapte mai bogat în grăsime și proteine și cu un gust mai puțin pronunțat de capră.

”Avem o nouă creație biologică”

După Karakulul de Botoșani, una dintre cele mai cunoscute creații zootehnice românești, cercetătorii de la Popăuți încearcă să obțină o nouă rasă care să ofere fermierilor un avantaj de această dată pe piața lactatelor.

Proiectul se află deja într-un stadiu avansat, potrivit conducerii stațiunii, iar noua populație este obținută prin folosirea țapilor Anglo-Nubieni la capre locale.

„În planul nostru de cercetare avem o nouă creație biologică. Și aici vorbim, la specia caprine, de o creație rezultată prin folosirea unor reproducători masculi din rasa anglo-nubiană, cu caprine din rasa locală. Suntem destul de avansați din punctul ăsta de vedere. Probabil că în anii următori vom veni în fața fermierilor cu o nouă creație biologică”, spune Ionică Nechifor, directorul Stațiunii de Cercetare Popăuți, citat de Adevarul.

Miza nu este doar cantitatea de lapte, ci mai ales calitatea acestuia.

De ce au ales tocmai capra Anglo-Nubiană

Alegerea rasei Anglo-Nubiene nu este întâmplătoare.

Aceasta este una dintre rasele de capre cunoscute pentru conținutul ridicat de substanță utilă din lapte. Potrivit Anglo-Nubian Breed Society, laptele rasei are în medie aproximativ 4,8% grăsime și 3,8% proteină, caracteristici care îl fac atractiv în special pentru producătorii de brânzeturi.

Datele diferă în funcție de efective, sistemul de creștere, furajare și țară. Un studiu comparativ asupra raselor de caprine a raportat pentru Anglo-Nubiană valori de aproximativ 3,71% grăsime și 3,29% proteină, în timp ce alte surse tehnice indică frecvent procente de grăsime care depășesc 4%.

Există și efective cu performanțe lactogene ridicate. Date istorice de la Cornell University indică, de exemplu, o producție medie de aproximativ 735 kg de lapte într-o lactație de 305 zile, cu circa 4,6% grăsime, pentru populațiile evaluate în SUA.

În Bulgaria, datele zootehnice citate pentru rasă indică aproximativ 600-700 de litri de lapte pe lactație, 4-6% grăsime și 3,3-3,4% proteină.

Tocmai această combinație dintre producție și concentrația ridicată de grăsime face rasa interesantă pentru ameliorare.

Mai multă grăsime înseamnă mai multă brânză din aceeași cantitate de lapte

Pentru fermier, procentul de grăsime și proteină nu este doar o caracteristică de laborator. Este o chestiune economică.

În industria brânzeturilor, un lapte cu mai multe solide utile poate permite obținerea unei cantități mai mari de produs finit din aceeași cantitate de materie primă.

Anglo-Nubian Breed Society oferă un exemplu sugestiv: din punctul de vedere al cantității de grăsime, 5 kg de lapte cu 4,5% grăsime echivalează cu 7,5 kg de lapte cu 3% grăsime.

Pentru o fermă orientată către brânzeturi artizanale, iaurturi sau alte lactate premium, diferența poate deveni importantă.

Iar acesta este unul dintre motivele pentru care noua creație de la Popăuți ar putea avea o miză comercială mai mare decât simpla apariție a unei noi populații genetice.

Cercetătorii vor să elimine una dintre barierele de consum: gustul specific

Una dintre cele mai interesante ținte ale proiectului este caracterul senzorial al laptelui.

Laptele de capră are consumatori fideli, dar există și persoane care îl evită tocmai din cauza aromei și mirosului caracteristice.

Cercetătorii de la Popăuți susțin că selecția realizată până acum oferă rezultate promițătoare.

„Drept caracteristică importantă, laptele nu mai are gustul ăla specific. Am văzut foarte mulți cetățeni care-și doresc să consume lapte de capră sau produse din lapte de capră, dar îi împiedică acel miros specific. Noi lucrurile acestea le-am eliminat”, spune Ionică Nechifor.

Obiectivul este obținerea unui produs cu mai multă grăsime și proteină, dar cu o aromă mai apropiată de cea cu care este obișnuit consumatorul de lactate convenționale.

„Va fi un lapte mult mai de calitate, cu o grăsime și o proteină mult mai bună. În plus, gustul nu va fi același. Va beneficia de gustul unui produs normal, nici nu se va sesiza că este lapte de capră”, afirmă directorul stațiunii.

Dacă această caracteristică va fi confirmată prin testele efectuate asupra viitoarei rase, ar putea reprezenta un avantaj comercial important: extinderea bazei de consumatori dincolo de publicul care cumpără deja produse caprine.

Laptele de capră are o compoziție diferită de cel de vacă

Din punct de vedere nutrițional, laptele de capră prezintă câteva particularități interesante.

O amplă analiză științifică asupra laptelui provenit de la diferite specii arată că laptele de capră poate varia, în linii mari, între 3 și 5,2 grame de proteină și 3-7,2 grame de grăsime la 100 ml, în funcție de rasă, hrană, stadiul lactației, climă și alți factori.

Laptele de vacă se situează, potrivit aceleiași lucrări, în intervale de aproximativ 3-3,9% proteină și 3,3-5,4% grăsime.

Diferența nu înseamnă că laptele de capră este automat „superior” celui de vacă în toate privințele, dar compoziția sa îi conferă anumite proprietăți tehnologice și digestive diferite.

De ce este considerat mai ușor de digerat

Mai multe cercetări au arătat că structura proteinelor și a grăsimilor din laptele de capră diferă de cea a laptelui de vacă.

În timpul digestiei gastrice, laptele de capră tinde să formeze un coagul mai moale, iar unele studii au constatat că proteinele sale pot fi hidrolizate mai repede decât proteinele din laptele de vacă.

Există diferențe și la nivelul grăsimilor. Laptele de capră conține o proporție mai mare de acizi grași cu lanț mediu, iar globulele de grăsime tind să fie mai mici. Acești factori pot contribui la o digestie mai rapidă a fracției lipidice.

O analiză publicată în literatura de specialitate arată că acizii grași C6:0, C8:0 și C10:0 pot reprezenta aproximativ 15-18% din grăsimea laptelui de capră, comparativ cu aproximativ 5-9% în laptele de vacă.

Aceste particularități explică interesul industriei alimentare pentru produsele lactate caprine cu valoare adăugată.

Atenție la cei care au alergie

Un aspect care trebuie tratat cu prudență este ideea că laptele de capră ar reprezenta automat o alternativă pentru persoanele alergice la proteinele laptelui de vacă.

Compoziția proteinelor este diferită, iar unele persoane pot tolera diferit cele două tipuri de lapte, dar există și reactivitate încrucișată între proteine.

Prin urmare, laptele de capră nu trebuie considerat în mod automat o soluție pentru alergia la laptele de vacă, în special în cazul copiilor, fără recomandarea unui medic.

Același principiu este valabil pentru afirmațiile despre colesterol: unele cercetări experimentale sugerează efecte metabolice interesante ale grăsimii și proteinelor din laptele de capră, însă acestea nu justifică prezentarea produsului drept tratament pentru hipercolesterolemie. Cercetarea disponibilă indică diferențe nutriționale reale, dar efectele clinice pe termen lung trebuie evaluate separat.

Noua capră trebuie să combine două lumi

De fapt, acesta este marele pariu al cercetătorilor de la Popăuți.

O rasă specializată poate avea performanțe foarte bune, dar fermierul român are nevoie și de animale adaptate la condițiile locale, la sistemele de furajare și la variațiile climatice.

Prin încrucișarea Anglo-Nubienelor cu populația locală, cercetătorii urmăresc tocmai combinarea unor caractere valoroase: calitatea și compoziția laptelui de la rasa amelioratoare cu robustețea și adaptabilitatea caprelor locale.

Pentru ca rezultatul să poată deveni însă o rasă sau o creație biologică stabilă, nu este suficientă simpla obținere a primei generații de metiși.

Este nevoie de mai multe generații de selecție, urmărirea caracterelor, măsurarea producțiilor, verificarea transmiterii genetice stabile a trăsăturilor și, în final, parcurgerea procedurilor de recunoaștere și omologare.

Tocmai de aceea, conducerea stațiunii vorbește despre prezentarea noii creații fermierilor „în anii următori”, nu despre lansarea imediată a unei rase.

Anglo-Nubiana este și o capră mare

Rasa utilizată pentru ameliorare are și un format corporal impresionant.

Anglo-Nubienele sunt capre de talie mare, ușor de recunoscut după urechile foarte lungi și căzute și profilul convex al capului.

Anglo-Nubian Breed Society indică greutăți care pot ajunge până la aproximativ 110 kg la femele și 140 kg la masculi, deși valorile reale diferă mult între populații și sisteme de creștere.

Rasa este considerată cu aptitudini mixte, pentru lapte și carne, iar fertilitatea poate fi ridicată. În unele populații sunt frecvente fătările gemelare, iar tripleții pot apărea în condiții bune de creștere.

Aceste caracteristici pot avea și ele valoare economică dacă sunt păstrate în noua populație creată în România.

Proiectul apare într-un moment în care efectivele de caprine scad în Europa

Interesant este și contextul în care are loc cercetarea.

Potrivit Eurostat, Uniunea Europeană mai avea în 2025 aproximativ 10,2 milioane de capre. Efectivul a scăzut cu 2,5% într-un singur an.

Tendința pe termen lung este și mai pronunțată: față de 2015, numărul caprinelor din UE s-a redus cu aproximativ 17,5%.

O mare oportunitate economică!

Aici ar putea apărea și cea mai mare oportunitate economică pentru viitoarea rasă de la Popăuți.

Un lapte mai concentrat în grăsime și proteină este potrivit pentru produse cu valoare adăugată: brânzeturi maturate, brânzeturi proaspete, iaurturi, produse fermentate sau specialități artizanale.

Anglo-Nubiana este apreciată internațional tocmai pentru această calitate, iar organizațiile crescătorilor subliniază interesul producătorilor de brânzeturi pentru laptele său bogat în solide.

Dacă cercetătorii români reușesc să adauge și o productivitate bună și să reducă aroma specifică ce îi ține la distanță pe unii consumatori, noua creație ar putea fi interesantă inclusiv pentru ferme care vor să intre pe segmentul lactatelor premium.