Nu slăbești din cauza intoleranțelor alimentare: Mit sau realitate? / Răspunsul nutriționistului Tania Fântână

Se scrie foarte mult despre slăbit, în general. În ultimii ani, ideea că „nu slăbești din cauza intoleranțelor alimentare” a devenit extrem de populară. Apare în articole, pe social media, în discuții între prietene și, uneori, chiar în recomandări venite din zone mai puțin riguroase. Este o explicație tentantă, pentru că oferă un „vinovat” clar atunci când lucrurile nu merg așa cum ne-am dori. Ne plac foarte mult vinovații invizibili, nu-i așa? Dar cât de reală este această legătură?

În primul rând, trebuie să înțelegem ce sunt, de fapt, intoleranțele alimentare. Ele nu sunt același lucru cu alergiile. Intoleranțele presupun dificultăți de digestie sau metabolizare a unor alimente sau componente din ele, cum ar fi lactoza sau glutenul, în anumite condiții. Cele mai frecvente sunt intoleranța la lactoză și sensibilitatea la gluten non-celiacă, însă acestea afectează în mod diferit fiecare persoană. Dar asta nu înseamnă că acel aliment îți face rău sau că, în secret, ajută la dezvoltarea unei boli care nu va fi diagnosticată medical. De multe ori, ne simțim rău pentru simplul motiv că am mâncat prea mult sau că am făcut asocieri nepotrivite.

Dacă există un deficit caloric constant, corpul va pierde în greutate

Ideea că intoleranțele „blochează” slăbitul este, în majoritatea cazurilor, un mit. Scăderea în greutate este determinată în principal de balanța energetică, cât mănânci versus cât consumi, și de ingredientele folosite. Nicio intoleranță nu anulează acest principiu de bază. Cu alte cuvinte, dacă există un deficit caloric constant, corpul va pierde în greutate, chiar dacă există o intoleranță alimentară.

Sigur că această intoleranță alimentară îți dă niște simptome mai puțin plăcute: diaree, balonare extremă, dureri difuze în zona abdominală, sentimentul de minte încețoșată, dureri de cap, retenție de apă etc. Toate sunt neplăcute, dar niciuna nu construiește grăsime per se. Să nu uităm că îngrășatul nu înseamnă doar creșterea cifrei de pe cântar, ci creșterea țesutului adipos.

Atunci de unde vine această percepție? În realitate, intoleranțele pot influența indirect procesul de slăbire. De exemplu, dacă un aliment îți provoacă balonare, disconfort sau inflamație locală, este posibil să te simți mai „umflată”, mai grea, chiar dacă nu ai acumulat grăsime corporală. Această senzație poate fi interpretată greșit ca stagnare sau chiar creștere în greutate.

Intoleranțele reale nu sunt atât de frecvente pe cât se crede

Mai mult decât atât, disconfortul digestiv poate influența comportamentul alimentar. Dacă te simți balonată sau iritată, este mai probabil să alegi alimente de confort, să mănânci haotic sau să eviți anumite grupe alimentare fără o strategie clară. În timp, acest lucru poate duce la dezechilibre nutriționale și chiar la episoade de supraalimentare. Practic, mănânci pe fond emoțional pentru că te simți rău, iar mâncarea îți dă o stare de bine. Întotdeauna, când mâncăm emoțional, alegem alimente cu valoare calorică mare și valoare nutritivă mică. Îngrășatul este foarte probabil în acest context.

Statistic vorbind, intoleranțele reale nu sunt atât de frecvente pe cât se crede. Intoleranța la lactoză este relativ comună la nivel global, dar severitatea ei variază mult. Boala celiacă, o formă autoimună de intoleranță la gluten, afectează aproximativ 1% din populație. În schimb, testele comerciale care „identifică zeci de intoleranțe” nu sunt întotdeauna validate științific și pot crea mai multă confuzie decât claritate.

Îți poți verifica intoleranța la lactoză și gluten în cadrul unui centru medical, prin analize specifice de sânge.

Există și riscul opus

Deși în copilărie am consumat fără probleme anumite alimente, este posibil să dezvoltăm intoleranțe sau sensibilități odată cu vârsta. De exemplu, producția de lactază (enzima care digeră lactoza) poate scădea în timp. De asemenea, stresul, alimentația dezechilibrată sau anumite afecțiuni digestive pot modifica modul în care tolerăm unele alimente. Însă chiar și în aceste situații, impactul asupra greutății este indirect.

Dacă există o intoleranță reală, eliminarea alimentului problematic poate duce la o stare de bine, la reducerea balonării și la o digestie mai confortabilă. Acest lucru poate crea impresia de „slăbire”, dar de multe ori este vorba despre reducerea retenției de apă sau a inflamației, nu despre pierdere de grăsime.

Puteți alege produse lactate fără lactoză sau puteți lua enzima lactază atunci când consumați produse lactate obișnuite. În același timp, verificați dacă nu cumva reducerea porției de consum și a frecvenței nu vă ajută și ea în acest sens.

Pe de altă parte, există și riscul opus. Eliminarea nejustificată a unor alimente poate duce la diete foarte restrictive, greu de susținut. Acest lucru poate afecta relația cu mâncarea, poate crește stresul și, paradoxal, poate face procesul de slăbire mai dificil. În plus, relația cu mâncarea bazată pe frică nu ajută niciodată, nici fizic, nici mental.

De ce e important să consulți un specialist

Așadar, nu intoleranțele alimentare sunt cele care „opresc” slăbitul, ci mai degrabă modul în care reacționăm la ele. Interpretările greșite, restricțiile excesive și lipsa unei structuri alimentare coerente sunt cele care pot sta în calea progresului.

În final, dacă există suspiciuni reale de intoleranță, acestea ar trebui evaluate corect, nu ghidate de tendințe sau postări repetitive care vă apar pe rețelele de socializare. Iar procesul de slăbire ar trebui să rămână ancorat în principii simple și validate: echilibru, consistență și adaptare la propriul corp.