Fermier olandez refugiat din Ucraina în România: ”unii dintre angajații mei s-au dus să lupte, sătenii de acolo sacrifică porci ca să aprovizioneze Kyivul, ferma mea oferă hrană pentru militari” După reașezarea agriculturii românești pe baze private, în urma retrocedării terenurilor agricole, fermierii au redescoperit cooperativizarea pe stil nou, din inițiativă proprie, al cărei cadru legislativ a fost creat prin legea 564/2004. Fermierii care au înființat cooperative agricole au fost motivați de cumpărarea la un preț mai mic a inputurilor necesare lansării unui nou ciclu de producție și de vânzarea la un preț mai bun a producției agricole. Apariția și dezvoltarea marilor rețele comerciale de tip supermarket și hypermarket au pus o oarecare presiune pe lumea noastră agricolă pentru a se cooperativiza, pentru a putea stabili astfel o relație comercială stabilă și conformă cu standardele europene. Au fost înființate astfel sute de cooperative, unele foarte active, altele rămase numai pe hârtie.
Cu toate acestea, autoritățile consideră că noua cooperativizare nu a căpătat amploarea așteptată și încearcă să-i stimuleze pe fermieri să facă pasul spre activitatea cooperatistă. Astfel, o inițiativă legislativă ( PL-x 459 ) inițiată anul trecut pentru modificarea și completarea Legii 546/2004 a fost adoptată recent de Camera Deputaților și promulgată de președintele României, sub numărul 265/2020.
Astfel, și gospodăria țărănească poate deveni membru cooperator asociat în cooperative agricole, dar deocamdată nu există o definiție a gospodăriei țărănești și nici un mod de autorizare, reglementarea acestor aspecte intrând în sarcina Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și al Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor. Gospodăria țărănească nu subscrie la capitalul social, dar poate să devină membru cooperator acționar.
Cooperativele agricole sunt scutite de la plata impozitului pe profit astfel: pentru primii 5 ani de la începerea desfășurării activității în cazul celor nou-înfiinţate şi pentru o perioadă de 5 ani, pentru cele deja înfiinţate, care au realizat la data de 31 decembrie a anului calendaristic precedent o cifră de afaceri anuală netă de până la 10.000.000 euro, cursul de schimb fiind cel valabil la încheierea exerciţiului financiar în care s-a realizat cifra de afaceri.
Membrii cooperatori sunt scutiți de la plata impozitului pe clădirile și pe terenurile utilizate pentru producția valorificată prin/către cooperativa agricolă, inclusiv pentru bunurile aflate în patrimoniul de afectațiune al persoanelor fizice autorizate, întreprinderilor individuale și întreprinderilor familiale definite potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 44/2008, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 182/2016.
Cooperativele agricole sunt scutite de la plata impozitului pentru clădirile și terenurile aflate în patrimoniu, utilizate pentru prestarea de servicii către membrii cooperatori.
Există însă și sancțiuni! Astfel, la cererea oricărui membru al cooperativei agricole, precum şi a Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, instanța de judecată va putea pronunţa dizolvarea cooperativei agricole în cazul în
care:
a) cooperativa agricolă nu şi-a depus situaţiile financiare anuale şi, după caz, situaţiile financiare anuale consolidate, precum şi raportările contabile la unităţile teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice, în termenul prevăzut de lege, dacă perioada de întârziere depăşeşte 2 ani;
b) nu mai este o cooperativă agricolă activă, a încetat activitatea cooperativei agricole sau nu a fost reluată activitatea după perioada de inactivitate temporară, anunţată organelor fiscale şi înscrisă în registrul comerţului, perioadă care nu poate depăşi 2 ani de la data înscrierii în registrul comerţului.
Cu 30 de zile înainte de împlinirea termenului prevăzut la alin. (3) lit. a) și b), Oficiul Naţional al Registrului Comerţului publică pe pagina sa de internet listele cu cooperativele agricole care nu şi-au îndeplinit obligaţia. Fiecare oficiu al registrului comerţului afişează la sediul său lista cooperativelor agricole din circumscripţia sa care nu şi-au îndeplinit obligaţia de depunere a bilanțului, în condiţiile prezentei legi.
În conformitate cu regulile de drept comun angajații și prestatorii de servicii cu profesie liberală răspund solidar faţă de cooperativa agricolă, de modul în care îşi îndeplinesc atribuțiile/mandatul și sunt responsabili pentru erorile personale comise. Aceștia pot fi declarați responsabili civil pentru delictele comise de membrii consiliului de administrație, dacă au aflat acest lucru și nu au înștiințat membrii adunării generale.
Contractele între cooperativa agricolă și membri se încheie pe o perioadă de minimum 3 ani.
Legea interzice folosirea sintagmei cooperativă agricolă, coop sau cooperativa, în denumirea, brandurile, mărcile înregistrate ale societăţilor, în promovarea entităților care nu au statutul de cooperativă/societate cooperativă şi forma de organizare corespunzătoare.
Consiliul Legislativ și Consiliul Economic și Social au avizat favorabil inițiativa legislativă, dar din caseta de prezentare a proiectului de pe siteul cdep.ro, rubrica Urmărirea procesului legislativ, lipsește punctul de vedere al guvernului.
Legea a fost promulgată prin decretul 890/2020.
Noua lege poate fi consultată AICI.
