Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, la AgriFish: ”România nu susține propunerea de regulament privind aplicarea Noilor Tehnici Genomice ( NGT ), în forma actuală”
update:
Propunerea de Regulament înaintată în iulie 2023 de Comisia Europeană privind aplicarea Noilor Tehnici Genomice în agricultură a fost respinsă astăzi, 11 decembrie, la Consiliul AgriFish ( 10 – 11 decembrie ), delegația României, condusă de ministrul Agriculturii, Florin Barbu, acordând un vot negativ.
Împotrivă au mai votat: Austria, Croația, Ungaria, Polonia, Slovacia și Slovenia.
S-au abținut: Belgia, Bulgaria și Germania.
Prezent la reuniunea AgriFish ( 10 – 11 decembrie 2023), unde delegațiile participante trebuie să își exprime poziția față de propunerea de Regulament înaintată de Comisia Europeană, în iulie 2023, propunere amendată de Președinția spaniolă, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin Barbu, a declarat, azi, 11 decembrie, înaintea votului:
”Doamna comisar, domnule președinte, stimați colegi, România consideră că este prea devreme pentru o abordare generală. Pentru acest dosar extrem de important pentru protecția agricolă europeană și pentru siguranța exporturilor în țările terțe.
Reafirmăm faptul că România își dorește utilizarea NTG-urilor în cultură. Subliniem că solicitările României exprimate în nenumărate rânduri, atât la nivel tehnic, cât și politic nu au primit încă rezolvări clare, ferme și legale.
Pentru România, nu sunt negociabile următoarele aspecte: 1.separarea completă a culturilor și produselor convenționale și ecologice de NGT 1. 2.trasabilitatea și etichetarea acestora până la capătul lanțului alimentar, 3.analizele de risc ale fiecărei plante NGT în raport cu sănătatea umană, animală și de mediu, garantarea sănătății fiind pe primul loc și 4.asigurarea acceptării echivalării NGT 1 de către statele terțe vechi partenere de export ale țării noastre: Turcia, Orientul Mijlociu, Nordul Africii.
În concluzie, România nu susține propunerea de regulament în forma actuală. România solicită separarea completă a producției ecologice și a celei convenționale față de NGT 1. Vă mulțumesc”.
foto cover pexels.com
Ar fi poate cazul, ca autoritatea centrală să adopte aceeași poziție și în ce privește OMG-urile, adică “2.trasabilitatea și etichetarea acestora până la capătul lanțului alimentar”…dar ce să vezi, România cere doar pentru NGT “2.trasabilitatea și etichetarea acestora până la capătul lanțului alimentar”.
O altă idee, putem specula și faptul că, indirect România este de partea celor care cercetează și produc OMG-uri, nu? Pentru că ăsta ar fi răspunsul – cui îi folosește blocarea NGT-urilor? Este doar o chibițare, poate mă înșel.