Festivalul Orezului revine la Partoș, localitatea unde a funcționat prima orezărie de pe teritoriul actual al României / Organizator: „Vom avea și varză cu orez. Este una dintre noutățile ediției din acest an”

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Pe 31 mai, duminică, în curtea localitatea timișeană Partoș, aflată la 60 de kilometri de Timișoara, găzduiește a treia ediție a Festivalului Orezului. Deși nu se mai cultivă orez în această zonă din anii 2000, evenimentul celebrează orezăria bănățeană care și-a început activitatea încă din secolul al 18-lea. Aici a fost înființată prima orezărie de pe teritoriul actual al României, pe vremea Mariei Terezia, la mijlocul anilor 1700.

“Și anul acesta avem producători locali care vin să-și etaleze produsele, să ne îmbie cu gusturi și arome deosebite. Vom avea preparate din orez, că doar e festivalul orezului, mai multe ca în anii precedenți. Dau din casă. Pe lângă tradiționalul orez cu lapte și sărmăluțele care conțin orez, vom avea și varză cu orez. Bineînțeles nu va lipsi garniture de orez la gril. Asta e noutatea legată de mâncare. În desfășurătorul evenimentului am introdus două doamne, foste lucrătoare la orezării, care vor povesti despre cum a fost atunci când lucrau acolo”, a declarat pentru G4food, Ecaterina Chiu, președintele Asociației Semper Agape, organizatorul festivalului.

Festivalul orezului de la Partoș FOTO Ștefan Both

Preparate delicioase făcute de localnici

Festivalul Orezului se desfășoară în curtea Centrului de zi „Dar Din Dar – Varlaam Almajanu”, unde vizitatorii sunt așteptați cu preparate delicioase, pregătite pe loc, cum ar fi gulașul de porc sau de vită, sarmalele și ardeii umpluți, papricașul bănățean cu cartofi la ceaun, dar și multe alte delicii făcute de localnici.

“De sărbătoarea rusaliilor sunt și multe rugi în zonă, nădăjduim să vină mai multă lume decât anii trecuți. Oricum, avem mai mulți productori locali. Vin cu produse de casă, pâine de casă, produse artizanale, lactate, produse naturale, vom avea doamnele care fac prăjituri deosebite de casă. Sunt specific zonei Banloc-Partoș. Vine și o doamnă care confecționează produse hand made”, a mai declarat Ecaterina Chiu.

Festivalul orezului de la Partoș FOTO Ștefan Both

Sumele stânse la eveniment vor ajunge la Asociația Semper Agape

Pe scena festivalului va avea loc un spectacol cu Carmen Șerban, dar vor fi și de concerte ale unor îndrăgite trupe folk și reprezentații de dans oferite de ansambluri românești și sârbești. Gazda va fi Mihaela Tatu, care va prezenta evenimentul.

Copiii se vor bucura de la ateliere creative, jocuri interactive, tras cu arcul, dansuri, concursuri și nu numai, pentru o zi de neuitat.

Sumele stânse la eveniment vor ajunge la Asociația Semper Agape, care ajută comunitatea din zonă, persoanele defavorizate și are grijă ca peste o sută de vârstnici și copii să primească o masă caldă în fiecare zi.

Festivalul Orezului, Partoș Foto: Ștefan Both

Povestea orezului de la Partoș

Cultivarea orezului de Banat a devenit profitabilă datorită unei lucrări ingenioase făcute de italieni în secolul XVIII-lea, la decizia Împăratului Iosif al II-lea. Orezăria aparținea familiei Karacsonyi. Apa de care are nevoie orezul era captată prin gravitaţie din râul Bârzava, astfel că dispărea consumul de energie necesar pentru pompe.

În 1936, ministrul Agriculturii avizează extinderea culturilor de orez de la Banloc cu alte 500 de hectare. Pe vremea comunismului, orezăria din Timiş a aparţinut de IAS Banloc, care producea pentru piaţa internă soiuri locale precum Aurie de Banat, Timiș sau Bega.

Festivalul orezului de la Partoș FOTO Ștefan Both

Când a venit vremea privatizării orezăriei, primul interesat de această afacere a fost grupul austriac Bardeau, care a concesionat terenurile de la Agenţia Domeniului Statului, în anul 2002. Grupul Bardeau deţinea 530 de hectare de teren pentru orez la Partoş, însă anual erau lucrate doar aproximativ 200 de hectare. Se producea în jur de 4,5 tone de orez la hectar. Peste 2.000 de tone de orez de la Partoş ajungea în Ungaria şi în Italia. Orezăria a fost închisă de proprietar din motive economice.