De ce au explodat prețurile la cartofi pe burse în timp ce fermierii europeni înregistrează un surplus de producție

Adaugă G4Food ca sursă preferată în Google

Într-o evoluție bizară a piețelor financiare, contractele derivate bazate pe prețul cartofului au crescut cu peste 700% în doar câteva săptămâni. Deși Europa se confruntă în prezent cu un surplus uriaș de marfă, instabilitatea cauzată de conflictul din Iran a declanșat un val de tranzacții speculative care ignoră realitatea imediată din depozite, relatează Euronews.

Cifrele unei creșteri spectaculoase

Contractele pentru diferență (CFD-uri), care urmăresc prețul de referință al cartofului, au sărit de la aproximativ 2,11 € la o valoare uluitoare de 18,50 € per suta de kilograme, începând cu data de 21 aprilie.

Totuși, contextul este esențial: chiar și la 18,50 €, prețul rămâne scăzut față de ultimii doi ani. Această creștere procentuală masivă reflectă mai degrabă o corecție a unei piețe care ajunsese la valori minime nesustenabile.

Fermieri care plătesc pentru a scăpa de stocurile de cartofi

În timp ce pe ecranele traderilor prețurile cresc, realitatea din fermele din Belgia, Olanda, Franța și Germania este radical diferită:

• Supraproducție: După perioade de penurie și prețuri bune, fermierii au extins zonele cultivate, iar vremea favorabilă a dus la recolte record.

• Prețuri negative: Excesul de ofertă este atât de mare încât cartofii de calitate inferioară (destinați industriei sau hranei animalelor) se tranzacționează uneori la prețuri negative. În unele cazuri, fermierii sunt nevoiți să plătească transportul pentru ca cineva să le ridice marfa de pe câmp.

• Costuri de producție nesustenabile: Chiar și prețul de referință de 18,50 € este considerat prea mic de către producători, având în vedere scumpirea carburanților, a îngrășămintelor și a energiei electrice.

Rolul războiului din Iran în piețele financiare

Diferența dintre prețul mic al cartofului „la sac” și creșterea celui de pe bursă este explicată prin anticiparea riscurilor viitoare provocate de conflictul din Orientul Mijlociu:

1. Criza îngrășămintelor: Aproximativ o treime din îngrășămintele mondiale (uree, potasă, amoniac) trec prin Strâmtoarea Ormuz, în prezent blocată. Deoarece cartoful este o cultură care necesită mulți nutrienți, lipsa îngrășămintelor ieftine amenință direct recoltele viitoare.

2. Blocajul logistic: Instabilitatea regională a transformat rutele maritime în zone periculoase, complicând exporturile și crescând costurile de transport.

3. Speculația pe viitor: Traderii nu se mai uită la depozitele pline de astăzi, ci pariază pe o criză de producție mâine. Ei „re-evaluează” riscul, anticipând că actualul surplus va dispărea rapid pe fondul dificultăților de cultivare și transport.

Ce înseamnă asta pentru consumatori

Pentru moment, vestea bună este că această volatilitate financiară nu se traduce printr-o creștere imediată a prețului la raft pentru consumatorii europeni, datorită stocurilor fizice existente. Totuși, mișcările de pe piața CFD-urilor servesc ca un sistem de alarmă pentru o piață extrem de anxioasă, care încearcă să cuantifice efectele economice profunde ale războiului.