Prof. Maddalena Borsato. Foto: g4food.ro
Gastronomia italiană a căpătat în ultimii ani o relevanță atât de mare încât îmbracă tot mai mult și valențe culturale și identitare, depășind simpla chestiune a hranei de zi cu zi. Atât de mult încât de mai mulți ani încât în fiecare an se sărbătorește în foarte multe țări de pe toate continentele Săptămâna Bucătăriei Italiene în Lume, care în România a debutat în cadrul FoodService&Hospitality Expo 2025.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Ajunsă la a X-a ediție, manifestarea din acest an, organizată cum patronajul Ambasadei Italiene la București, a avut ca element central tema „Bucătăria italiană: sănătate, cultură și inovație”, concepută în scopul promovării tradiției gastronomice italiane prin prisma inovației și a dialogului cultural.
În cadrul evenimentului, organizat la Facultatea de Management și Dezvoltare Rurală a USAMV București, elementul central l-a reprezentat o Lectio Magistralis susținută de Prof. Maddalena Borsato, cercetătoare la Universitatea de Științe Gastronomice de la Pollenzo/Bra, sub titulatura „Gastronomia și estetica gustului”.
În discursul său, ea a prezentat o sinteză istorică și culturală în jurul ideii de gastronomie, dar și care sunt temele de actualitate în domeniu. Mai exact, despre cum simțurile, propriul bagaj cultural și emoțiile ne modelează experiența gustului și despre cum aceste mecanisme influențează preferințele și comportamentul consumatorilor.
„Gustul reprezintă o valoare, iar alegerile alimentare sunt determinate de valori. Un aliment poate fi considerat „bun” în multe sensuri:
-
Dietetic (sănătos, ecologic, hipocaloric, natural)
-
Moral (sustenabil, respectuos față de bunăstarea animalelor)
-
Identitar/cultural/religios (tradițional, conform cu propriile rădăcini)
-
Economic (avantajos, local, fair trade)
-
Ritual (legat de ceremonii și sărbători)
-
Exclusiv/ostentativ (de statut, prestigios)
Valoarea este întotdeauna, în același timp, etică și estetică. După cum spunea antropologul Claude Lévi-Strauss: „Pentru ca un aliment să fie bun de mâncat, trebuie mai întâi să fie bun de gândit.”
Provocările de azi și de mâine
Astăzi ne confruntăm adesea cu paradoxul că ceea ce este bun nu face bine. Putem reduce această distanță? Aceasta este una dintre provocările gastronomiei de astăzi”, este sinteza oferită cercetătoarea italiană la finalul discursului.
„În lumea care ne așteaptă, o lume ce va trebui să înfrunte provocări imense legate de sustenabilitate, schimbări climatice și siguranță alimentară, vom avea nevoie mai mult ca oricând de această înțelepciune a gustului.
Vom avea nevoie de persoane care să știe să unească competența tehnică cu sensibilitatea estetică, știința cu arta, eficiența productivă cu respectul pentru calitate și tradiție. Vom avea nevoie, cu alte cuvinte, de „gastronomi” în sensul cel mai deplin al termenului: persoane capabile de «o cunoaștere rațională a tot ceea ce are legătură cu ființa umană în calitate de ființă care se hrănește», a mai concluzionat cercetătoarea.
Evenimentul s-a bucurat de prezența mai multor reprezentanți instituționali și ai sectorului privat italieni în România. Printre ei, Marco Favino, Președintele Confhospitality, Luigi Zaccagnini, delegat al Academiei Italiene de Bucătărie, delegația din București, Giulio Bertola, Președintele Federația FPIAR și Confindustria România, Federico MOZZI, Prim Secretar Șef al Biroului Economic și Comercial al Ambasadei Italiei la București, Alessandra Capobianco, Director Agenția Italiană pentru Comerț Exterior, alături de Marius Mihai Micu, Decanul Facultății de Management și Dezvoltare Rurală USAMV București, din partea gazdelor.
