Foto: ABC
Surimi este unul dintre acele alimente pe care le consumăm adesea fără să ne punem prea multe întrebări. Îl găsim în salate, sushi, aperitive sau bine-cunoscutele „bețișoare de crab”, apreciate pentru gustul delicat și prețul accesibil. Totuși, puțini știu ce este cu adevărat surimi, de unde provine și ce loc ar trebui să ocupe într-o alimentație echilibrată.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
În spatele aspectului său alb-roz și al ambalajului modern se află o poveste veche de secole, dar și o serie de aspecte nutriționale care merită analizate cu atenție, notează ABC.
Ce este, de fapt, surimi?
Contrar percepției populare, surimi nu este carne de crab. Este o pastă obținută din carne de pește alb, cel mai frecvent pollock de Alaska, merluciu sau cod. Denumirea „surimi” provine din limba japoneză și înseamnă, literalmente, „carne tocată”.
Pentru a obține surimi, carnea de pește este separată de oase și piele, apoi spălată de mai multe ori în apă rece. Acest proces elimină grăsimea, sângele și mirosul specific, rezultând o pastă albă, neutră, bogată în proteine. Ulterior, aceasta este combinată cu amidon, albuș de ou, ulei vegetal, sare, zaharuri sau îndulcitori (folosiți ca agenți de conservare) și arome de fructe de mare. La final, produsul este gătit și colorat superficial pentru a imita aspectul cărnii de crab.
O tehnică veche, un produs modern
Surimi nu este o invenție recentă. Originea sa datează din Japonia secolului al XII-lea, unde pescarii foloseau această tehnică pentru a conserva proteinele din pește mai mult timp. Pasta obținută era transformată în produse tradiționale precum kamaboko, consumate și astăzi.
În a doua jumătate a secolului XX, industria alimentară occidentală a preluat această metodă, adaptând-o producției la scară largă. În Europa, surimiul a devenit popular în anii ’90, odată cu creșterea interesului pentru sushi și preparate rapide pe bază de pește.
Profilul nutrițional al surimi
Din punct de vedere caloric, surimiul este un aliment relativ ușor. 100 grame de surimi conțin aproximativ 90–120 kilocalorii, în funcție de marcă.
Conținutul său nutrițional include:
-
Proteine: 10–12 g / 100 g (mai puțin decât peștele proaspăt, dar totuși relevant)
-
Grăsimi: aproximativ 1%, în mare parte grăsimi nesaturate
-
Minerale: fosfor, potasiu, seleniu, cantități mici de calciu și magneziu
Un aspect important este conținutul ridicat de sodiu, care poate depăși 500 mg la 100 g. Acest lucru îl face mai puțin potrivit pentru persoanele cu hipertensiune sau retenție de apă, mai ales dacă este consumat frecvent.
În comparație cu peștele proaspăt, surimi pierde o parte din nutrienți în timpul procesării, cum ar fi acizii grași Omega 3 sau vitaminele din complexul B. În schimb, câștigă la capitolul digestibilitate și durată de păstrare.
Beneficii: când poate fi o alegere practică?
Surimi are câteva avantaje clare:
-
este ușor de digerat
-
este accesibil ca preț
-
este gata de consum
-
are un gust neutru, ușor de integrat în diverse rețete.
Pentru persoanele care țin diete hipocalorice, pentru cei care nu consumă des pește sau pentru cei care au dificultăți în a mânca pește, datorită oaselor, surimiul poate fi o soluție ocazională convenabilă. De asemenea, fiind realizat din pește alb slab, oferă proteine cu un aport caloric redus.
Limitări și aspecte de care trebuie să ținem cont
Fiind un aliment ultraprocesat, surimiul nu ar trebui să înlocuiască peștele proaspăt în alimentație. Aditivii, amidonul și cantitatea mare de sare îl îndepărtează de principiile unei diete sănătoase, precum cea mediteraneană.
Recomandarea nutriționiștilor este clară: consum ocazional, nu zilnic, și întotdeauna în contextul unei diete variate.
Mitul „crabului”
Unul dintre cele mai persistente mituri este că bețișoarele de crab conțin carne reală de crab. În realitate, doar unele produse includ urme de extract sau aromă de crab, iar gustul specific este obținut în principal prin condimente și agenți de aromatizare.
De-a lungul timpului, această „imitație” a devenit o categorie alimentară în sine. Astăzi, surimi nu mai este doar un substitut, ci un produs cu identitate proprie, evaluat nu prin autenticitate, ci prin calitatea ingredientelor.
Surimi și alimentația conștientă
În ultimii ani, tot mai multe branduri încearcă să îmbunătățească rețetele: reduc sodiul, elimină zaharurile, folosesc mai mult pește și mai puțini aditivi. De asemenea, crește interesul pentru surimi „clean label”, cu liste de ingrediente mai scurte și mai naturale.
Surimi reflectă perfect relația noastră cu mâncarea modernă: practică, rapidă, accesibilă, dar uneori deconectată de origine. Nu este nici un aliment „rău”, nici unul ideal, ci un produs care trebuie înțeles și consumat informat.
Surimi poate face așadar parte din alimentație, dar nu ar trebui să fie o bază. Este o opțiune convenabilă, ușoară și gustoasă, dar nu poate înlocui beneficiile peștelui proaspăt.
Alegerea informată, citirea etichetelor și moderația sunt cheia. Într-o dietă echilibrată, surimiul își poate găsi locul – nu ca produs principal, ci ca aliment ocazional, consumat cu discernământ.
