Ce este Acordul UE-MERCOSUR și de ce a scos în stradă fermierii europeni / Țările UE urmează să ia vineri o decizie crucială: totul depinde de votul Italiei / Va susține Meloni acordul negociat de mai bine de un sfert de secol?

MERCOSUR (Piața Comună a Sudului) este un bloc comercial sud-american înființat în 1991, al cărui scop este liberalizarea schimburilor între statele membre și promovarea cooperării economice regionale. Membrii săi sunt Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay, iar Bolivia este membru oficial din 2024.

Acordurile MERCOSUR urmăresc eliminarea treptată a taxelor vamale și a barierelor comerciale între statele componente, creând o zonă de liber schimb și având ambiția de a evolua spre o piață comună similară Uniunii Europene., conform as-coa.org.

Acordul UE-MERCOSUR: ce presupune

Uniunea Europeană și MERCOSUR negociază un acord de liber schimb de peste 25 de ani. Acordul politic a fost convenit în 2019 și actualizat în decembrie 2024, iar acum este în faza finală de ratificare de către statele membre UE.

Principalele elemente ale acordului:

• Eliminarea tarifelor vamale în proporție de peste 90% pentru bunuri schimbate între UE și MERCOSUR pe parcursul a circa 15 ani.
• Creşterea accesului la pieţe pentru exporturile europene (mașini, produse industriale, vinuri și produse agricole).
• Deschiderea pieței MERCOSUR pentru exportatori din UE și diminuarea barierelor comerciale reciproce.
• Include capitole privind dezvoltarea durabilă, cooperarea politică și standardele de mediu – dar implementarea acestora rămâne disputată.
• Comisia Europeană prezintă acordul ca o oportunitate strategică de a reduce dependența de China și de a diversifica parteneriatele comerciale în contextul tarifelor globale impuse de SUA.

De ce protestează fermierii europeni

În ultimele săptămâni protestele fermierilor s-au intensificat în Paris, Bruxelles și în alte capitale europene, pe fondul fricii că acordul va aduce pe piața UE produse agricole sud-americane mult mai ieftine și va crea o concurență neloială față de fermierii locali.

Principalele motive ale nemulțumirii fermierilor:

• Competiție cu produse mai ieftine: Fermierii se tem că importurile de carne de vită, păsări, zahăr sau alte produse agricole din MERCOSUR, unde costurile de producție și regulile de mediu/sănătate sunt diferite, vor reduce prețurile interne și vor pune presiune pe fermele europene, cu efect negativ asupra veniturilor acestora.
• Standarde și reguli diferite: Există îngrijorări că produsele sud-americane nu respectă standardele stricte de mediu și siguranță alimentară aplicate în UE; fermierii consideră că vor fi obligați să concureze cu producători supuși unor reguli mai relaxate.
• Impact asupra securității alimentare și ruralului: Organizațiile agricole și sindicatele fermierilor susțin că acordul ar putea slăbi securitatea alimentară a UE și ar accelera depopularea zonelor rurale, afectând comunitățile locale.
• Îngrijorări politice și sociale: Protestele reflectă și o nemulțumire mai largă față de politica agricolă europeană și sentimentul că agricultorii sunt neglijați în favoarea altor sectoare economice.

Fermierii francezi au intrat cu tractoarele în centrul Parisului

Joi, fermierii francezi au intrat cu tractoarele în centrul Parisului, blocând artere importante și ajungând până la Turnul Eiffel, majoritatea protestând împotriva acordului comercial considerat o amenințare pentru agricultorii din UE.

În decembrie, mii de fermieri din mai multe țări au manifestat la Bruxelles, blocând drumuri și cerând liderilor UE să respingă sau să revizuiască acordul.

Ce urmează: vineri are loc votul decisiv / De ce e importantă opțiunea Italiei

Acordul nu este încă semnat sau ratificat.Fiecare stat membru trebuie să îl aprobe, iar Parlamentul European trebuie să voteze. În fața protestelor, UE a oferit pachete de sprijin pentru fermieri de ordinul miliardelor de euro și discută mecanisme de protecție pentru sectoarele sensibile.

Comisia Europeană are nevoie de sprijinul Romei până vineri pentru a-și asigura o majoritate favorabilă importantului acord comercial dintre UE și America de Sud, arată o analiză Politico. Dar pentru acest obiectiv trebuie să înfrângă rezistența Italiei.

Președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen e hotărâtă să meargă săptămâna viitoare în America de Sud pentru a semna mult-amânatul acord comercial al UE cu blocul MERCOSUR, însă trebuie să le facă promisiuni de ultim moment agricultorilor europeni pentru a putea urca în acel avion.

Țările UE ar trebui să ia vineri o decizie crucială privind finalizarea, în sfârșit, a controversatului acord cu Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay – negociat de mai bine de un sfert de secol.

Nu e sigur că Von der Leyen își va putea obține vineri majoritatea necesară; totul depinde de Italia, votul-cheie care poate înclina balanța.

Pentru a-și asigura sprijinul Romei, Ursula Von der Leyen a anunțat marți promisiuni bugetare suplimentare de finanțare a agriculturii. Ținta e clară: premierul Italiei, Giorgia Meloni, al cărei refuz de a susține acordul a forțat-o pe Von der Leyen să-și anuleze călătoria de semnare planificată în decembrie.

În esență, acordul cu MERCOSUR reprezintă un demers al marilor producători europeni pentru a vinde mai multe mașini, utilaje și produse chimice în America Latină, în timp ce puterile agricole din emisfera sudică vor avea acces mai mare pe piața alimentară a UE – o perspectivă care-i sperie pe agricultorii europeni.

Deși Germania și Spania susțin de multă vreme acordul, Franța și Polonia i se opun categoric. Astfel că Italia rămâne statul-cheie care va hotărî prin votul ei soarta acordului.

Scrisoarea de marți a Ursulei von der Leyen poate fi considerată o mostră de teatru politic atent coregrafiat.

Adresându-se președinției Consiliului UE și președintei Parlamentului European, Roberta Metsola, ea a oferit acces mai rapid la 45 de miliarde de euro pentru finanțare agricolă din următorul buget pe termen lung al blocului, reiterând totodată alocarea a 293,7 miliarde de euro pentru agricultură după 2027. Politico a fost primul care a relatat luni că această declarație e în lucru.

Ea a insistat că măsurile din scrisoare le vor „oferi fermierilor și comunităților rurale un nivel de sprijin fără precedent, în unele privințe chiar mai mare decât în actualul ciclu bugetar”.

Fondurile nu sunt de fapt noi – sunt alocate anticipat din cel deja existent în următorul buget pe termen lung al UE -, însă guvernele vor putea acum să le rezerve din timp doar pentru fermieri, însemnând că nu vor mai putea fi realocate la negocierile ulterioare privind bugetul.

Von der Leyen a prezentat această măsură drept o ofertă de stabilitate și pregătire pentru criză, oferindu-i lui Meloni o realizare palpabilă pe care să o prezinte influentului lobby agricol italian.

Va susține Meloni acordul cu MERCOSUR?

Marea întrebare e dacă Italia va considera promisiunile lui Von der Leyen suficiente înaintea reuniunii decisive de vineri.

Primele indicii sugerau că Roma ar putea deveni mai flexibilă. Meloni a emis un comunicat conform căruia angajamentul de finanțare agricolă reprezintă „un pas pozitiv și semnificativ înainte la negocierile care privesc noul buget al UE”, dar a evitat cu grijă să facă vreo legătură directă cu MERCOSUR. (Președintele francez Emmanuel Macron a salutat de asemenea scrisoarea, însă nu există vreo perspectivă ca Parisul să susțină MERCOSUR vineri.)

Nicola Procaccini, un apropiat al lui Meloni din Parlamentul European, a declarat pentru Politico: „Ne îndreptăm în direcția corectă pentru a-i permite Italiei să semneze acordul cu MERCOSUR.”

Direcția e bună, dar n-am ajuns încă la destinație? Guvernul de la Roma nu a declarat că intenționează sau nu să susțină acordul.

Germania, liderul industrial al UE, dorește să asigure un acord cu MERCOSUR pentru a-și stimula exporturile, dar rămâne precaută cu privire la șansele de succes vineri.

Un responsabil german a avertizat că totul e încă în joc. „Se formează o majoritate calificată, dar nu e încă un fapt împlinit. Până nu avem rezultatul, nu e cazul să ne relaxăm”, a declarat el.

Optimismul privind Roma crește totuși în tabăra pro-MERCOSUR. În definitiv acordul e considerat de mulți ca fiind nu doar în interesul companiilor de inginerie din Italia, ci și al producătorilor ei de vinuri și produse alimentare de calitate, exportatori importanți către America de Sud.

România și Cehia mai ridică piedici suplimentare, a afirmat un diplomat UE, care și-a exprimat îngrijorarea că ele s-ar putea întoarce vineri împotriva acordului, reducând potențiala majoritate la o marjă foarte strânsă. Diplomatul e totuși de părere că Italia va susține acordul.

Ultima sută de metri?

Manevrele vor continua și miercuri, când miniștrii agriculturii vor sosi la Bruxelles pentru o așa-zisă „întâlnire politică”, pretinde Comisia, date fiind protestele fermierilor din decembrie. MERCOSUR nu e formal pe ordinea de zi. Neoficial însă, va fi probabil omniprezent – pe coridoare, în întâlniri informale și în întrebările la care miniștrii vor alege să nu răspundă.

Miniștrii agriculturii nu aprobă acorduri comerciale, dar imaginea contează. Von der Leyen are nevoie de un imbold – și de susținere – înaintea votului de vineri.

Franța, cea mai ostilă acordului, va fi vocală. Ministra franceză a agriculturii Annie Genevard e așteptată să lanseze miercuri încă un atac – de această dată pentru un prag mai scăzut privind garanțiile de urgență legate de acord. Ceea ce ar redeschide dezbaterea unui compromis deja stabilit între guvernele UE, Parlament și Comisie. E o tactică familiară: presiunea consecventă.

„Franța nu e încă mulțumită de propunerile făcute de Comisie”, a declarat marți presei un funcționar al ministerului francez al agriculturii, recunoscând și că există unele îmbunătățiri. „Strategia Parisului în această săptămână e în continuare să caute o minoritate pentru blocare.”

„Italia are propria ei strategie, noi o avem pe a noastră”, a adăugat funcționarul sub rezerva anonimatului.

Aliații Franței, în special Polonia, sunt la fel de direcți. Ministrul agriculturii, Stefan Krajewski, a declarat că prioritatea e pur și simplu „să blocăm acest acord”. Dacă nu va reuși, Varșovia va cere cele mai mari garanții și compensații posibile. Însemnând că totul se va decide în ultima clipă, vineri.

Un al doilea eșec de a o trimite pe von der Leyen să finalizeze acordul ar fi extrem de stânjenitor și ar alimenta și mai mult supărarea Berlinului față de celelalte țări UE care zădărnicesc încheierea lui. În acest moment nu e clar dacă Von der Leyen va urca în avion.