Banca de Resurse Genetice Vegetale Buzău vrea să digitalizeze colecțiile de plante și să evalueze rezistența lor la secetă

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Banca de Resurse Genetice Vegetale (BRGV) Buzău își propune să digitalizeze colecțiile de plante pe care le conservă și să evalueze sistematic toleranța speciilor la secetă. Direcțiile au fost stabilite după participarea cercetătorilor români la Congresul Internațional de Horticultură de la Kyoto, unde au fost prezentate șase lucrări științifice, conform Agerpres.

O delegație a BRGV Buzău, formată din directorul instituției, Costel Vînătoru, și cercetătoarea Geanina Negoșanu, a participat la cea de-a 32-a ediție a Congresului Internațional de Horticultură (IHC2026), desfășurat la Kyoto International Conference Center, în perioada 23-28 august.

Evenimentul a reunit cercetători din peste 70 de țări și a inclus 27 de simpozioane, sesiuni plenare, prezentări de postere, workshopuri și vizite tehnice.

Cercetarea românească, interes pentru ardei iute și castravete amar

Lucrările prezentate de cercetătorii BRGV au atras interes pentru mai multe dintre speciile și genotipurile aflate în colecțiile instituției de la Buzău. Printre acestea s-au numărat ardeiul iute, castravetele amar (Momordica charantia), irisul, busuiocul și Sideritis cypria.

„I-a surprins foarte mult, în primul rând, pentru că noi am reușit să aclimatizăm specia din Momordica și ceea ce i-a fascinat foarte mult a fost că am reușit să avem soiuri distincte, din punct de vedere al culorii, dimensiunilor, deși ei sunt mult mai aproape de originea speciei”, a declarat pentru AGERPRES directorul BRGV Buzău, Costel Vînătoru.

Potrivit acestuia, prezentarea cercetărilor privind ardeiul iute a atras, de asemenea, atenția participanților. BRGV a prezentat soiuri cu niveluri foarte ridicate de iuțeală, în timp ce cercetarea dedicată Sideritis cypria a urmărit inclusiv potențialul plantei de a contribui la purificarea aerului.

„Noi am prezentat planta ca una ornamentală, medicinală și care poate contribui la purificarea aerului, în special la reținerea suspensiilor din aer, praf și alte particule”, a explicat Vînătoru.

Digitalizarea colecțiilor, printre prioritățile BRGV

Participarea la congres le-a oferit cercetătorilor de la Buzău și posibilitatea de a analiza tehnologii utilizate pentru conservarea resurselor genetice.

BRGV intenționează să accelereze digitalizarea colecțiilor și să introducă o caracterizare fenotipică standardizată a materialului vegetal. O altă direcție este evaluarea sistematică a toleranței speciilor la secetă.

Instituția urmărește, de asemenea, corelarea datelor biochimice cu informațiile genetice și fenotipice, prin colaborări cu universități și laboratoare specializate în genomică.

„Această deplasare ne ajută foarte mult să ne facem o proiecție în ceea ce privește dotarea, pe urmă, cum să ne ușurăm munca în zona aceasta de conservare a resurselor, pentru că a fost un stand foarte important, în care aveau o aparatură de ultimă generație utilizată în conservarea ADN-ului, ARN-ului, păstrarea lui pe o perioadă lungă de timp și chiar și a resurselor ca atare”, a spus directorul BRGV.

Japonia, model pentru tehnologia folosită în agricultură

Costel Vînătoru consideră că experiența japoneză poate oferi României exemple utile în mai multe domenii ale horticulturii, de la utilizarea tehnologiei și bioinformatică până la sere și conservarea biodiversității.

În ceea ce privește organismele modificate genetic și biotehnologiile, reprezentanții japonezi cu care a discutat au explicat că acestea sunt acceptate pentru cercetare, în condițiile legislației locale.

„România are foarte multe de învățat de la japonezi, în primul rând modul în care folosesc tehnologia în agricultură”, a afirmat Vînătoru.

Directorul BRGV a remarcat și nivelul de dezvoltare a laboratoarelor de bioinformatică, precum și atenția acordată conservării biodiversității și protecției mediului.

Un alt domeniu în care România ar putea prelua soluții din Japonia este construcția spațiilor protejate. Vînătoru a indicat serele japoneze, pe care le consideră mai bine adaptate anumitor condiții climatice decât unele dintre structurile utilizate în prezent în România.

Șase lucrări științifice prezentate la Kyoto

Cercetătorii BRGV Buzău au prezentat la congres șase lucrări științifice. Acestea au inclus cercetări privind cele mai iuți soiuri de ardei din colecția instituției, unele atingând concentrații de până la 2,6 milioane de unități pe scara Scoville.

Programul științific a inclus și lucrări despre castravetele amar și Sideritis, cu aplicații în zona medicinală, precum și cercetări privind florile de iris și colecția de busuioc a Băncii de Resurse Genetice Vegetale Buzău.