Povestea din spatele celebrului hotel „Mediterranean Palace” din Salonic / Șnițelele Hoffmann, homarul à la cardinale și clătitele suzette, între felurile emblematice / „Am fost influențați mult de bucătăria germană”

În inima orașului Salonic, într-un salon luminat de amintiri, trei generații ale familiei Tornivoukas s-au adunat în jurul doamnei Ismene Tornivouka, o figură emblematică a ospitalității grecești. La 95 de ani, cu un umor rafinat și o poftă incredibilă pentru viață, Ismene rămâne centrul unei familii care a scris istorie în industria hotelieră din Grecia, notează publicația Gastronomos.

„Era o femeie cu o noblețe urbană autentică, care astăzi pare tot mai rară”, se spune despre Ismene, cea care, alături de soțul ei, a deținut celebrul hotel „Mediterranean Palace” din Salonic și a fondat „Eagles Palace” în Ouranoupoli.

Ismene Tornivouka s-a născut în 1930, într-o familie de comercianți de tutun din Kavala. „Conservatorul din Kavala era casa părintească a familiei Grigoriadis. Pentru că era clasat drept monument istoric și nu aveau de gând să locuiască acolo, l-au donat municipalității”, povestește ea. La doar șase ani, a fost dusă de părinți în Dresda, la o mătușă bogată, fără copii, care era căsătorită cu un consul. „Îmi amintesc că mă jucam cu teatrul de păpuși și că învățam germană cu o guvernantă”.

Viața ei a fost ca un film, iar destinul avea să o lege definitiv de industria ospitalității. În 1958, după un prim mariaj și doi copii, Ismene s-a căsătorit cu Giorgos Tornivoukas, fiul unui alt negustor de tutun, care călătorea des între Germania și Grecia. „Majoritatea grecilor din industria tutunului lucrau cu Germania, acolo se făceau și multe căsătorii aranjate. Așa s-a cunoscut socrul meu cu tatăl meu”, spune ea.

„Am fost influențați mult de bucătăria germană, mai ales prin soacra mea”

În 1925, Tornivoukas a decis să construiască „Mediterranean Palace” pentru a-și putea caza partenerii de afaceri din străinătate. Ridicat pe locul fostului hotel „Splendid”, distrus în incendiul din 1917, „Palatul Mediteranei” a devenit simbolul renașterii prebelice a Salonicului. Decorat cu tapet din mătase și candelabre impunătoare, hotelul a găzduit până în 1978, când a fost închis în urma unui cutremur, elita urbană a orașului și oaspeți din toată Europa.

„În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, hotelul a fost transformat în cartier general al germanilor. Jafurile au fost incredibile. Cu multă muncă, din 1960 încolo, am reușit să-i redăm strălucirea de odinioară. Toți directorii marilor companii, precum Esso Papas, stăteau la noi. Puneam accent pe un serviciu de nivel european”, își amintește doamna Ismene.

Printre felurile emblematice servite la hotel se numărau șnițelele Hoffmann, homarul à la cardinale, clătitele suzette și o salată proprie, cu creveți, castraveți murați și roșii. „Am fost influențați mult de bucătăria germană, mai ales prin soacra mea. De Crăciun găteam rață și porc cu varză roșie și găluște de cartofi. Pentru mesele zilnice, îmi spunea că trebuie să aleg rețete care nu mă țin lipită de cratiță, cum ar fi friptura”.

„Am petrecut două săptămâni alături de Maria Callas, îi țineam companie la înot”

Spiritul practic al Ismenei s-a văzut și în momente de criză. „În timpul mobilizării pentru Cipru, nu mai aveam chelneri. Așa că, într-o zi aglomerată, am început să servesc eu. Nu voi uita niciodată: fiecare client se ridica să mă ajute și mă încurajau să nu mă întristez”.

Cea mai importantă decizie a fost, însă, convingerea soțului ei să investească în necunoscuta Ouranoupoli. „Soțul meu era zgârcit cu banii, avea sindromul post-ocupație. Am insistat mult și, în cele din urmă, l-am convins. Am cumpărat terenurile și am început construcția în 1969. Hotelul a fost inaugurat în 1973”, povestește Ismene.

„Am petrecut două săptămâni alături de Maria Callas, îi țineam companie la înot. În fiecare dimineață o așteptam”, își amintește fiul ei, Dinos Tornivoukas, care avea atunci doar câțiva ani. La „Palatul Vulturilor” (Eagles Palace) a cunoscut-o și pe viitoarea lui soție, Lena Koulouri. „Lena venea des, tatăl ei era comerciant de mașini. Mulți greci își lăsau familiile la hotel și făceau naveta din Salonic, unde nici drum nu era pe atunci”, spune Dinos. Cei doi s-au căsătorit în 1986 și au două fiice, Ismene și Christina.

Când „Mediterranean Palace” s-a închis, mulți dintre colaboratorii familiei și-au deschis propriile afaceri. Unul dintre cei mai cunoscuți este Giorgos Vasiloglou, care a fondat restaurantul „Clochard”. Familia a rămas apropiată de lumea gastronomiei. „Taste of China era printre primele restaurante chinezești bune din oraș. La Pigniata, în Kalamaria, era un italian fantastic. Iar seara ieșeam de obicei la De Facto”, adaugă Lena.

Astăzi, cea de-a treia generație continuă tradiția. Fiicele lui Dinos și ale Lenei, împreună cu soții lor, Roberto și Fotis, conduc lanțul hotelier „TOR Group”, care include „Excelsior”, „City” și noul „ON Residence” de pe bulevardul Nikis. În acest ultim hotel a fost redeschis, în 2022, celebrul restaurant „Olympus-Naoussa”, după 28 de ani de abandon.