Mii de locuitori din Milano au fost filmați, fără să știe, în magazine, locuințe sau cluburi de noapte prin intermediul camerelor spion / Imaginile, distribuite online

Mii de locuitori din Milano sunt, fără să ştie, protagoniştii unor filmări făcute de camerele spion din locuinţe, magazine și piscine. Imaginile au fost răspândite apoi pe internet.

„Bine ați venit pe primul canal din Europa dedicat camerelor spion. O arhivă imensă dedicată lumii camerelor de filmat, unde puteți găsi materiale unice: apartamente, băi, garaje, vestiare de săli de sport și piscine, cluburi de noapte, camere de hotel…”. Și de data asta, publicitatea pe internet nu era exagerată: materialele proveneau de la una dintre multele platforme care interceptează video viața privată a oamenilor, piratând camerele de supraveghere instalate în locuințe private sau unități comerciale, „deturnând” imaginile către servere externe și revânzând acreditările (nume de utilizator și parolă) necesare pentru a accesa cele mai intime momente ale victimelor din întreaga lume, care habar n-aveau de nimic, potrivit Rador Radio România.

Circa 70.000 de camere, „expuse” pe internet doar în Italia

Dificultatea procedurală constă, paradoxal, în absența din sala de judecată a miilor de părți vătămate, care nu pot fi identificate (în instantaneele surprinse din viața lor privată/cotidiană/intimă) pentru că ele însele nu sunt conștiente de faptul că au fost violate în intimitatea lor domestică: ceea ce înseamnă că, de exemplu, infracțiunea de „acces neautorizat la un sistem informatic sau telematic protejat prin măsuri de securitate” nu poate fi urmărită penal fără o plângere din partea victimelor.

Fenomenul general (estimat acum câteva zile la 70.000 de camere „expuse” pe internet doar în Italia) trece prin mai multe faze. În prima, rețeaua de camere conectate online este scanată pe internet de programe de calculator care captează datele de autentificare care nu au fost modificate sau actualizate de utilizatori, sau care reușesc să „forțeze” parole prea simple. Odată ce s-a preluat controlul fluxului de imagini, a doua fază este o catalogare reală după gen, tipul de locație și atractivitatea scenei. A treia – care s-a dezvoltat pe baza unui chat special creat pe rețeaua socială rusească „VKontakte” – este „vitrina” online a acestor „bunuri”, care odată etalate pot fi schimbate cu alte parole pentru colecționari sau pot fi plătite în criptomonede, la prețuri populare care dau o idee despre oferta enormă (10 euro pentru 50 de parole, în cazul milanezilor).