foto @g4food
Comisia Europeană asigură că va activa în continuare pentru ”un lanț alimentar corect și echitabil”, potrivit comunicării ”Viziunea pentru agricultură și sectorul alimentar – Împreună pentru construirea unui sector agricol și alimentar al UE atractiv pentru generațiile viitoare”, înaintată către celelalte principale instituții europene: Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Documentul a fost publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene în 19 februarie 2025, dar a avut ecouri slabe în România, în mediile profesioniste din sectorul agroalimentar, fiind vehiculate mai degrabă teze propagandistice panicarde, cum ar fi aceea că Uniunea Europeană nu va mai acorda subvenții fermierilor după 2027.
Am demontat acest neadevăr într-un articol recent: ”Agricultura și banii: Comisia Europeană promovează menținerea mix-ului de subvenții și granturi de la bugetul comunitar, dar susține ca sprijinul să fie direcționat ”mai mult către fermierii care se angajează în mod activ în producția de alimente, în vitalitatea economică a fermelor și în conservarea mediului”.
În articolul de față arăt că executivul de la Bruxelles este preocupat și de alte surse de câștig pentru fermieri, punând pe primul loc nu sprijinul public ( subvențiile agricole și granturile ), ci câștigurile obținute din piață:
”În primul rând, fermierii trebuie să obțină venituri mai bune de pe piață, astfel încât să poată face investițiile necesare pentru a se adapta la exigențele viitorului și pentru a spori reziliența fermelor lor”.
Comisia Europeană precizează că pentru ca fermierii să obțină câștiguri din piață, în urma vânzării produselor lor, trebuie depășite dezechilibrele comerciale, care îi defavorizează pe aceștia:
”O condiție prealabilă în acest sens este corectarea dezechilibrelor actuale din lanțul alimentar, în care o distribuție inechitabilă a veniturilor, a riscurilor și a costurilor afectează adesea în mod disproporționat producătorii primari. Practicile în care fermierii sunt forțați în mod sistematic să vândă sub costurile de producție nu vor fi tolerate”.
De menționat că forurile comunitare au elaborat și adoptat deja o legislație dedicată relațiilor dintre fermieri și comercianți și corectării practicilor neloiale: Directiva 633/2019. G4Food amintește că autoritățile de la București au internalizat târziu această Directivă, abia în 2022 ( Legea 81/2022 ) la presiunea Uniunii Europene, deși diverși politicieni români au folosit în mod populist subiectul ”practicilor neloiale” ale hypermarketurilor față de fermieri: au avut la dispoziție un instrument legal european pentru a corecta situația, dar nu l-au utilizat!
Legislația este în curs de îmbunătățire: Comisia Europeană menționează că ”au fost deja luate primele măsuri pentru a reechilibra pozițiile și pentru a facilita aplicarea corespunzătoare a normelor de combatere a practicilor comerciale neloiale prin propunerile adoptate de Comisie la 9 decembrie 2024”. Modificările recent propuse ale Regulamentului privind organizarea comună a piețelor (OCP) vizează consolidarea poziției producătorilor în negocierea și încheierea contractelor de furnizare de produse agricole, încurajarea cooperării între fermieri și îmbunătățirea transmiterii prețurilor. În mod similar, noile norme propuse privind aplicarea transfrontalieră în cadrul Directivei privind practicile comerciale neloiale 633/2019 ”ar trebui să ne ajute să protejăm mai bine fermierii împotriva practicilor comerciale neloiale”.
Comisia Europeană mai arată că ”în plus, mai multe state membre au recurs la norme naționale care vizează abordarea provocării reprezentate de vânzarea sub costul de producție, ceea ce ar putea conduce totuși la abordări diferite pe piața unică” și asigură că ”practicile comerciale neloiale vor fi investigate în continuare, împreună cu o revizuire a reglementărilor naționale. Pe această bază, Comisia va propune inițiative suplimentare, în special revizuirea Directivei privind practicile comerciale neloiale ( 633/2019 ), pentru a aborda principiul conform căruia fermierii nu ar trebui să fie obligați să își vândă în mod sistematic produsele sub costurile de producție, precum și revizuirea Regulamentului OCP în contextul propunerilor privind PAC post-2027”.
În același timp, poziția fermierilor în lanțul valoric trebuie consolidată prin încurajarea acestora să se alăture cooperativelor și/sau asociațiilor pentru a reduce costurile, a crește eficiența și a îmbunătăți prețurile de pe piață. PAC sprijină deja fermierii în această privință.
În plus, un element-cheie pentru stimularea încrederii și a echității este transparența cu privire la modul în care sunt formate și partajate costurile și marjele în cadrul lanțului alimentar. Comisia va spori și mai mult transparența de-a lungul lanțului alimentar, inclusiv prin intermediul noului Observator al lanțului agroalimentar al UE (AFCO), care va elabora și va publica indicatori referitori la formarea prețurilor în lanțul alimentar pentru a orienta acțiunile viitoare.
Aceste instrumente ar trebui, de asemenea, să sprijine competitivitatea pe termen lung a IMM-urilor din sectorul alimentar și al băuturilor, care au fost afectate în mod deosebit de inflația recentă.
”Viziunea pentru agricultură și sectorul alimentar – Împreună pentru construirea unui sector agricol și alimentar al UE atractiv pentru generațiile viitoare” este un document fără consecințe juridice, dar cu siguranță va forma baza ideatică pentru legiferări viitoare la nivelul principalelor instituții europene, începând cu toamna acestui an.
